Summitul NATO de la Ankara reprezintă o victorie pentru România, după ce președintele Nicușor Dan a luat decizii importante care vor consolida apărarea țării. Lăsând la o parte nemulțumirile lui Donald Trump, statele membre au reușit să încheie noi parteneriate pentru industria militară. Această întâlnire s-a concentrat mai mult pe industria militară decât pe trasarea unor noi direcții militare sau stabilirea unor noi riscuri și amenințări.
Banca NATO (DSRB)
România a devenit membru fondator al Băncii NATO, un proiect inițiat de Canada și Luxemburg. Alături de acestea, mai sunt și Albania, Belgia, Grecia, Letonia, Turcia și Ucraina.
„DSRB este concepută pentru a extinde accesul la capital, a reduce costurile de finanțare și a sprijini extinderea capacității industriale în rândul țărilor membre. Subliniem faptul că DSRB este menită să completeze, nu să dubleze, alte instrumente naționale și multilaterale care urmăresc creșterea producției de apărare”, transmite Administrația Prezidențială.
După cum se poate observa, lipsesc marile economii din NATO, precum SUA, Germania, Franța, Marea Britanie sau Italia. Mircea Geoană, fostul secretar general adjunct al NATO, este deja membru în board-ul DSRB și rămâne de văzut când va deveni funcțională această bancă.
Pe lângă faptul că România este stat fondator, țara noastră va găzdui și unul dintre sediile regionale ale acestei bănci, ceea ce va genera noi locuri de muncă.
Contracte pentru industria de apărare
Președintele Nicușor Dan a fost însoțit la Ankara de reprezentanții a cinci companii românești din domeniul apărării. Una singură era de stat, și anume Romarm, în timp ce celelalte erau private și se ocupă de dezvoltarea de noi tehnologii pentru industria militară.
România, alături de alți 10 membri NATO, va participa la o achiziție comună de aeronave Saab GlobalEye, care vor constitui noul Sistem Aerian de Avertizare și Control al NATO. Vor fi achiziționate 10 astfel de avioane, iar prețul unui singur avion ajunge la circa 400 de milioane de euro.
România va participa și la sistemul Drone Edge, care reprezintă o achiziție comună de drone și sisteme anti-drone. Întreaga investiție ajunge la 40 de miliarde de euro, în următorii 5 ani, și ar trebui să consolideze apărarea NATO în fața dronelor. Tot referitor la drone, România deja colaborează cu Ucraina pentru a dezvolta noi arme.
Țara noastră s-a alăturat și altor două achiziții importante, precum cele pentru sistemele Naval Strike Missile și Joint Strike Missile, după cum a anunțat șeful Statului Major. Ambele sisteme au rază scurtă de acțiune, iar primele sunt pentru sistemele navale. România nu deține rachete cu rază lungă de mii de kilometri, așa cum au Rusia și Iran. De asemenea, România semnat și două memorandumuri pentru apărare antiaeriană și antirachetă, arătându-și angajamentul pentru consolidarea capacităților NATO de apărare.
Un alt memorandum semnat de România se referă la antrenarea piloților pentru avioane de luptă, elicoptere și drone. În urma războiului din Ucraina, România a devenit un centru pentru antrenarea piloților ucraineni, dar a căutat mereu să-și îmbunătățească și propriile capacități. Iar pentru a face față războiului dronelor, țara noastră are nevoie de o nouă abordare privind antrenarea operatorilor de drone, care vor fi foarte importanți pentru viitoarele confruntări militare.
Toate aceste angajamente ale României reprezintă noi oportunități și pentru industria națională. Țara noastră se implică în proiecte importante pentru apărare și va avea posibilitatea să atragă investiții și finanțări.
Nicușor Dan, cel mai mare succes pe plan internațional
Președintele Nicușor Dan a avut cel mai mare succes pe plan internațional, de la începutul mandatului său. Alături de diplomații români, președinte a semnat documente importante care pun România la masa marilor puteri din NATO. Deși de multe ori a fost criticat, președintele Dan a reușit de această dată să aducă acasă contracte importante care vor consolida apărarea. De asemenea, acesta a stabilit și un acord cu Bulgaria și Turcia pentru deminarea Mării Negre și consolidarea apărării în regiune.
„Am reafirmat sprijinul României pentru Ucraina și am ridicat 2 puncte importante pentru noi, față de Flancul Estic: unul este Republica Moldova, respectiv solicitarea noastră către parteneri ca ei să contribuie la capacitățile de apărare ale Moldovei, stat neutru dar care împărtășește valorile occidentale, iar al doilea este importanța Mării Negre. Nu doar din perspectivă militară, ci și din perspectivă energetică pentru că, pe de o parte, în Marea Neagră urmează să producem gaz – și noi și Turcia –, iar pe de altă parte este poarta de intrare în Europa a energiei din zona Caspică. Prin asta crește importanța Mării Negre. Aici, printr-un acord semnat în cadrul summitului cu Turcia și Bulgaria s-a extins operațiunea de deminare la infrastructura critică, deci inclusiv la Neptun Deep și la conexiunea cu țărmul. Am informat aliații despre progresele făcute împreună cu Bulgaria pentru acel hub de securitate civil și invitația pentru parteneri să se alăture acestei inițiative – la fel, va fi o interfață între Europa și zona Caspică”, a declarat președintele român.
Turcia va juca un rol important și pentru asigurarea apărării resurselor de gaze din Marea Neagră. Rolul Turciei devine unul regional, chiar dacă între UE și Ankara rămâne în continuare multe probleme de rezolvat. Apropierea României de Turcia este una de conjunctură, fiind influențată de acțiunile Rusiei, însă Bucureștiul are datoria de a nu uita perioada Imperiului Otoman și numeroasele probleme cu care s-au confruntat românii.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
