România a intrat oficial în recesiune tehnică la finalul anului 2025, după ce economia a consemnat scăderi în două trimestre consecutive, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Mai mult, anul 2025 a fost marcat de trei trimestre de contracție economică, ceea ce confirmă fragilitatea actuală a creșterii și presiunile tot mai mari asupra mediului de afaceri și populației.
Ce este recesiunea tehnică și cum se diferențiază de recesiunea economică
Recesiunea tehnică reprezintă scăderea Produsului Intern Brut (PIB) pentru două trimestre consecutive, comparativ cu trimestrul anterior. Este un concept statistic, care nu reflectă automat degradarea tuturor componentelor economiei.
„În 2025, anul trecut, am avut trei trimestre de scădere economică, adică de recesiune. Ce înseamnă recesiune tehnică? Înseamnă două trimestre consecutive de scădere economică”, a explicat economistul Adrian Negrescu pentru Gândul.
Spre deosebire de recesiunea tehnică, recesiunea economică propriu-zisă este definită mai larg. În Statele Unite ale Americii, Biroul Național de Cercetare Economică (NBER) vorbește despre „o scădere semnificativă a activității economice, vizibilă în PIB-ul real, venitul populației, ocuparea forței de muncă, producția industrială și vânzările”. În Europa, Euro Area Business Cycle Network subliniază că PIB-ul nu este singurul criteriu, fiind analizate și evoluțiile de pe piața muncii și din industrie.
„Evoluția economiei, ca niște dinți de fierăstrău”
Potrivit lui Adrian Negrescu, economia României traversează o perioadă caracterizată de alternanțe între creștere și scădere, fără o direcție clară de relansare.
„Evoluția economică a României, în momentul de față, urmează tiparul unor dinți de fierăstrău, adică avem trimestre cu creștere economică și trimestre cu scădere, perioadă care probabil se va prelungi și în primul trimestru din acest an”, a declarat acesta.
Economistul susține că declinul s-a accentuat după preluarea mandatului de către guvernul condus de Ilie Bolojan, iar scăderea de 1,9% din ultimul trimestru al anului 2025 este legată de creșterea taxelor și impozitelor, dar și de menținerea unei inflații foarte ridicate, de aproximativ 10%, cea mai mare din Europa.
„Puterea de cumpărare a scăzut, companiile și-au redus expunerea în piețe, au făcut mai puține afaceri și mai puține vânzări, iar acest lucru s-a văzut inclusiv în creșterea economică”, a mai precizat Negrescu.
Producția industrială și consumul, sub presiune
Datele INS arată că, în luna decembrie 2025, producția industrială a scăzut cu 10,1% față de luna precedentă, pe fondul declinului industriei prelucrătoare (-13,5%) și al celei extractive (-0,1%). La nivelul întregului an 2025, producția industrială a fost cu 0,9% mai mică decât în 2024. Aceste evoluții confirmă slăbirea cererii interne și externe.
Profesorul Adrian Mitroi, de la Academia de Studii Economice din București, consideră că România se confruntă cu o corecție economică „inevitabilă”, după ani în care creșterea a fost alimentată în principal de consum și datorie.
„Nu este ceva substanțial de grav, dar este un semnal de alarmă. Trebuie să găsim un nou model economic de creștere, nu doar bazat pe consum, ci și pe producție și industrie”, a spus Mitroi, citat de Euronews.
Există și o perspectivă de stabilizare
În ciuda tabloului dificil, Adrian Negrescu vede și o posibilă „luminiță” la capătul tunelului, începând cu a doua parte a anului 2026.
„Inflația ar putea să scadă de la 10% spre 4–5%, iar Banca Națională a României va fi probabil nevoită să reducă dobânda de politică monetară, ceea ce ar însemna credite mai ieftine și rate mai mici pentru români. Economia privată s-a restructurat și privește acum de pe o poziție mai solidă dinamica vânzărilor”, a explicat economistul.
Concluzia specialiștilor este că România traversează o etapă de ajustare dureroasă, dar necesară. Direcția reformelor și capacitatea guvernului de a susține investițiile și mediul privat vor decide dacă recesiunea tehnică rămâne un episod temporar sau se transformă într-o criză economică mai profundă.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
