Nu știu dacă ați observat, dar niciodată când moare un artist celebru, nu auzim mesajul “colegii din Partidul…. transmit condoleanțe familiei… a fost un …”. Actorii și cântăreții mari, scriitorii și poeții consacrați, intelectualii de top ai României nu sunt membri de partid, decât foarte rar. În mod instinctiv, lumea asta, a artei, consideră politica un loc insalubru.
Și asta e nasol. Nu știu dacă Sebastian Papaiani s-ar fi priceput să scrie un cod fiscal, sau o lege de reglementare a conținutului de lapte praf din lactate, dar sunt sigur că ar fi avut o capacitate de lobby fantastică între decidenții-cheie. La fel și Gyuri Pascu: cum ai fi putut să-l refuzi, dacă-ți venea cu o propunere legislativă de bun simț?
Cine ar avea curajul să mai promoveze o lege dacă un tip ca Amza Pellea ar fi spus despre ea că e proastă? Cât de repede s-ar fi sesizat Curtea de Conturi și Parchetul dacă Jean Constantin ar fi zis că i se par suspect de scumpe lucrările de reabilitare ale Teatrului Național?
Avem o întreagă armată de oameni pe care românii îi adoră pur și simplu, și nu reușim să creăm un steag politic sub care ei să se încoloneze și să ducă o politică nici de dreapta, nici de stânga, ci a bunului simț.
Poate că asta e principala problemă a României. Poate că nu ne vom face bine, ca societate, decât atunci când acești oameni spectaculoși, care ne fac să râdem și să ne emoționăm de 20-40 de ani, nu se vor așeza la masa aleșilor, impunându-le, cu forța celor 2-3 milioane de voturi pe care le-ar poate lua oricând singuri, soluții de bun simț în diverse domenii.
Editorialist PSnews.ro și pasionat de fotografie și de upcycling, Bogdan Stoica are un milion de cititori anual, pe blog. Recent a lansat o carte, pe care o puteți comanda de aici.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
