Subiectul importurilor ucrainene provoacă furori în cadrul Comisiei Europene. Deși liberalizarea completă a comerțului cu Ucraina, care se va încheia în iunie 2024, ar putea fi prelungită până în 2025, Comisia a declarat că nu are în vedere introducerea de noi restricții comerciale. Unul dintre cele mai îngrijorătoare importuri este cel de zahăr. România a absorbit cea mai mare pondere de zahăr alb ucrainean în sezonul 2022/23. Analiștii de piață estimează că importurile europene de zahăr din Ucraina vor crește și mai mult în viitoarea campanie 2024/25.
Zahărul ucrainean a ajuns în cantități mari pe piața Uniunii Europene de la jumătatea anului 2022, iar fenomenul este de așteptat să crească în campania 2023/24. Jucătorii din industrie se tem că aceste volume vor afecta prețurile, așa că cer reglementarea importurilor.
Creșterea importurilor de zahăr ucrainean pe piața UE îngrijorează industria zahărului european
La jumătatea anului 2022, după invadarea Ucrainei de către Rusia, UE a ridicat efectiv toate taxele vamale și cotele de import pentru produsele agricole ucrainene, pentru a sprijini activitatea economică a țării.
Doi cercetători din industria agro-alimentară, Sébastien Abis și Thierry Pouch au subliniat într-o publicație recentă numită Géopolitics of sugar, că ridicarea taxele vamale și cotele de import pentru produsele agricole ucrainene:
„Este sprijin pentru Kiev și o paradă internă pentru a preveni lipsa de zahăr a consumatorilor europeni (n.r. deficitul de zahăr al UE este între două și trei milioane de tone). Acest lucru ne permite să nu fim total dependenți de furnizorul brazilian”.
În timp ce Ucraina a fost supusă de mai multe sezoane unei cote de import de zahăr de aproximativ 20.000 t anual către UE, fluxul a crescut apoi.
2022/2023 – Exporturi de zahăr în UE: Brazilia 802 200 t, Ucraina 406 800 t
În campania de export octombrie 2022-septembrie 2023, Ucraina a livrat 406.800 t de zahăr alb pe piața europeană, față de o medie de aproximativ 21.700 t în cele trei campanii premergătoare războiului, devenind al doilea furnizor de zahăr pe piața comunitară , după Brazilia care a exportat în UE, 802 200 t de zahăr brut din trestie de zahăr în 2022/2023.
România, cel mai mare importator din UE, de zahăr ucrainean, în 2022/23
Potrivit datelor Comisiei Europene, România a absorbit cea mai mare pondere de zahăr alb ucrainean în 2022/23. Vorbim de o cantitate de 130.200 t (față de media pe trei ani de 11.000 t, înainte de război). Este urmată de Polonia (47.200 t, față de 5.300 t în medie) și Italia (45.300 t, față de 2.200 t în 2018/19).
Importurile masive de zahăr din Ucraina pe piața din România și prețurile mici ale acestora, comparativ cu media prețurilor în Uniunea Europeană, au dus la nemulțumiri în rândul fermierilor care au cultivat sfeclă de zahăr și care nu își pot valorifica produsele la prețul de producție. Acest lucru a dus luarea de măsuri de protejare a producției interne. Astfel, Guvernul a decis prin OUG, la sfârșitul lunii decembrie 2023, prelungirea până la 30 iunie 2024 a măsurilor de restricționare a importurilor de cereale și semințe din Ucraina adoptate în toamnă și a introdus pe lista mărfurilor ucrainene supuse acestei reglementări și făina și zahărul.
PREVIZIUNI: Importuri de la 700.000 la 800.000 t de zahăr ucrainean pe piața europeană, în 2023/24
„UE devine principala piață de destinație a zahărului ucrainean, deoarece războiul a perturbat rutele de export ale țării, împiedicând-o în special să-și transporte zahărul în Asia”, scria Departamentul Agriculturii al SUA (USDA) în luna mai, anul trecut.
Potrivit USDA, în timp ce doar 17% din zahărul ucrainean era exportat în țările UE, în campania 2020/21, această pondere a crescut la 74% în 2021/22 și a ajuns la peste 95% în 2022/23.
„Cu excepția restricțiilor UE, creșterea bruscă a exporturilor ucrainene de zahăr către piața europeană va continuă probabil în următoarele luni”, este previziunea USDA.
Potrivit cifrelor Comisiei, campania 2023/24 a început fulgerător: în octombrie, UE a importat deja 56.100 t de zahăr alb ucrainean. Analiștii locali estimează volumul importat pe întreaga campanie la 650.000 t și chiar mai mult pentru 2024/25.
Explicația o găsim tot în lucrarea cercetătorilor amintiți anterior, Geopolitics of Sugar.
„Ucraina începe să producă sfeclă în cantități mari pentru a profită de o piață europeană a zahărului care este susținătoarea din punct de vedere al prețurilor, dar deprimată la nivel industrial”.
Fermierii ucraineni se orientează din ce în ce mai mult către sfeclă de zahăr. De ce?
Confruntați cu culturi de cereale și semințe oleaginoase din ce în ce mai puțin profitabile, mai ales că sfârșitul coridorului securizat din Marea Neagră le crește costurile logistice, fermierii ucraineni se orientează din ce în ce mai mult către sfeclă de zahăr.
Potrivit publicației Terre-net, în urmă cu câteva săptămâni, Năzar Mykhailovyn, președintele sindicatului producătorilor de zahăr din Ucraina, a declarat pentru Reuters:
„Suprafața însămânțată la nivel național a atins 250.000 ha în 2023 față de 186.000 ha în 2022 și ar putea crește în continuare cu 300.000 ha în 2023”.
Producătorii europenei de zahăr se tem de o destabilizare a pieței și de o scădere a prețurilor
Aceste perspective fac sectorul european să se teamă de o destabilizare a pieței și de o scădere a prețurilor, atât de mult încât industriașii și fermierii solicită o gestionare mai dinamică a importurilor de zahăr ucrainean, fie cu o cotă, fie prin exportul acestui zahăr către țări terțe și controlul suprafețelor la scară europeană.
Comisia Europeană nu are în vedere introducerea de noi restricții comerciale cu Ucraina
Confederația Producătorilor Europeni de Sfeclă (CIBE), într-un comunicat de anul trecut din decembrie, a insistat asupra impactului semnificativ al fluxurilor de import ucrainene asupra producătorilor de sfeclă și fabricilor de zahăr din multe state membre și nu numai asupra celor care sunt vecine cu Ucraina. CIBE a cerut Comisiei Europene și Consiliului „să acționeze și să decidă”.
Scandalizați de standardele duble ale Comisiei, ei vorbesc, pe de o parte, despre interzicerea substanțelor active precum neonicotinoidele în UE, iar pe de altă parte despre importurile masive de zahăr din sfeclă ucraineană, pentru care utilizarea acestor substanțe active este autorizat .
Janusz Wojciechowski cere clauze de protecție, restricții cantitative pentru a restricționa importurile ucrainene
Subiectul importurilor ucrainene provoacă furori în cadrul Comisiei. Deși liberalizarea completă a comerțului cu Ucraina, care se va încheia în iunie 2024, ar putea fi prelungită până în 2025, Comisia a declarat că nu are în vedere introducerea de noi restricții comerciale.
Comisarul pentru agricultură, Janusz Wojciechowski solicită UE să pună în aplicare „instrumente de salvgardare (clauze de protecție, restricții cantitative) pentru a restricționa importurile ucrainene (în special de zahăr) în cazul în care acestea sunt prea mari și perturbă piața.”
Previziuni- prețuri la zahăr pentru lunile următoare
La sfârșitul anului 2023, prețurile au rămas ridicate atât pe piața mondială, cât și pe cea comunitară, atingând cel mai înalt nivel din ultimii 10 ani.
La începutul lunii decembrie 2023, Asociaţia Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din Franţa (CGB) a explicat că se așteaptă la prețuri europene între 800 și 950 EUR/t pentru campania 2023/24.
Ultima valoare semnificativă rămâne cea a zahărului livrat în octombrie, la 841 EUR/t (ex-fabrică de zahăr franceză). Prețul va rămâne peste 800 EUR/t conform (firma de brokeraj) S&P.
2024, România: creșterea TVA pentru produsele cu zahăr se va reflectă în prețuri
Guvernul român a crescut TVA-ul pentru produsele cu zahăr, băuturile carbogazoase şi berea fără alcool de la 9 la 19%. În plus, a introdus şi taxa pe zahăr. Măsurile se vor reflectă în preţuri, spun analiştii.
Exemple, evoluție prețuri la alimentele cu concentrație mare de zahăr de la 31 decembrie la 5 ianuarie
Prețul bomboanelor a crescut de la 25 lei la 27,3 lei kilogramul
Băuturile nealcoolice cu zahăr adăugat : prețurile cresc de la 40 la 60 de lei/hl
Prăjiturile au prețuri crescute. De exemplu, înainte de 1 ianuarie, o prăjitură care costă 20 de lei a ajuns să se vândă acum cu 22 de lei.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
