Războiul dintre Iran și SUA-Israel va avea consecințe asupra Uniunii Europene, iar România riscă să fie implicată în conflictul armat. Chiar și fără o implicare militară, efectele războiului se vor simți drastic în țara noastră, pentru că deja avem probleme economice și suntem în recesiune tehnică.
Statele Unite ale Americii (SUA) și Israel au atacat Iranul sâmbătă, ucigându-l pe Ali Khamenei, liderul Suprem al Iranului de aproape 40 de ani. Iranul are capacitatea militară să bombardeze bazele militare SUA și Israel, ceea ce face în aceste momente. Rachetele iraniene se dovedesc foarte performante și își ating țintele, dar pericolul cel mai mare îl reprezintă rachetele cu rază lungă, care pot ajunge și pe teritoriul Europei.
Riscul implicării UE în războiul SUA-Iran
Președintele Nicușor Dan s-a grăbit duminică să anunțe că România este în afara oricui pericol, arătând că nu ia în considerare niciun pericol sau risc.
„România este în deplină siguranță și nu se află sub niciun fel de amenințare directă. Chiar dacă actualul context regional de securitate din Orientul Mijlociu s-a degradat semnificativ, țara noastră este în afara oricărui pericol”, a declarat Dan.
Iranul a lovit deja o bază militară a Regatului Unit al Marii Britanii în Cipru. Cipru este statul UE cel mai apropiat de Orientul Mijlociu și trebuie lămurită situația bazei militare. Dacă baza militară era teritoriul Regatului Unit, atunci atacul Iranului nu ar fi împotriva Ciprului, ci împotriva Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.
Atacul Iranului nu este unul întâmplător, pentru că premierul britanic Starmer a declarat că le-a oferit Statelor Unite ale Americii permisiunea să folosească bazele militare britanice pentru „acțiuni defensive limitate”. De asemenea, premierul a recunoscut că baza britanică din Cipru a fost vizată de un atac cu dronă, însă nu au existat victime și pagubele au fost minime.
„Statele Unite ne-au cerut permisiunea să folosească bazele britanice pentru acțiuni defensive limitate. Am decis să acceptăm această solicitare pentru a împiedica Iranul să lanseze rachete în toată regiunea”, a declarat premierul britanic.
Dronele iraniene au lovit și baza navală franceză de la Abu Dhabi, din Emiratele Arabe Unite. Atacul a fost minim, iar Franța nu a oferit mai multe detalii. Atacul împotriva Franței nu poate fi considerat neapărat o acțiune de război, ci francezii vor trebui să decidă în ce măsură îi amenință. Liderii Franței, Germaniei și Regatului Unit s-au declarat pregătiți pentru acțiuni defensive. Mesajul trebuie privit ca o reacție normală, pentru că au baze militare în Orientul Mijlociu. Dacă acele baze militare vor fi folosite de SUA sau Israel pentru a ataca Iranul, atunci iranienii vor răspunde militar. Într-un astfel de scenariu, riscul unui război mult mai mare crește semnificativ, mai ales că Israelul nu exclude o acțiune terestră în Liban.
„Vom lua măsuri pentru a apăra interesele noastre și cele ale aliaților noștri în regiune, permițând eventuale acțiuni defensive necesare și limitate pentru a distruge capacitatea Iranului de a lansa rachete și drone în regiune”, se arată în declarația comună a Franței, Germaniei și Regatului Unit al Marii Britanii.
Din Nordul Iranului și până în România sunt circa 1.500 de kilometri, ceea ce înseamnă că o rachetă balistică poate lovi teritoriul românesc în doar câteva minute. Teheranul deține rachete cu o rază de până la 2.500 de kilometri.
În cazul în care România sau un alt stat membru UE este atacat, atunci UE poate apela la Art. 42, alin 7 din Tratatul UE, care precizează că celelalte state membre trebuie să acorde ajutor și asistență „prin toate mijloacele de care dispun”. Articolul nu face neapărat referire la o mobilizare militară, însă s-a inspirat din Articolul 5 din Tratatul NATO.
„În cazul în care un stat membru ar face obiectul unei agresiuni armate pe teritoriul său, celelalte state membre sunt obligate să îi acorde ajutor și asistență prin toate mijloacele de care dispun, în conformitate cu articolul 51 din Carta Organizației Națiunilor Unite. Aceasta nu aduce atingere caracterului specific al politicii de securitate și apărare a anumitor state membre”, se arată în Tratatul UE.
O nouă criză energetică
Chiar dacă războiul nu va ajunge pe continentul european, efectele acestuia se vor simți în buzunarele cetățenilor. Prețul petrolului a crescut imediat luni dimineața, în urma războiului, ajungând la 72 de dolari/baril, după ce vineri era la doar 65 de dolari.
Economiștii avertizează că acest conflict poate să mărească prețul petrolului până la 100 de dolari/baril, ceea ce va crea o puternică criză globală. Un preț atât de mare nu s-a mai înregistrat din 2022, când izbucnit războiul Rusia-Ucraina. Va fi nevoie de câteva zile pentru a înțelege adevăratul impact al războiului SUA-Iran asupra petrolului.
Economiștii de la ING estimează că zona euro este cea mai expusă la criza iraniană, pentru că s-ar putea confrunta cu un „șoc energetic”.
„UE importă practic tot petrolul și o cotă semnificativă din GNL (gazul natural lichefiat). O creștere a prețurile energetice și o posibilă întrerupere a lanțurilor de aprovizionare ar putea readuce în memoria colectivă criza energetică de la finalul anului 2021 și din 2023”, precizează ING.
De când UE a decis să renunțe la conductele de gaz din Rusia, și-a crescut dependența de gazul GNL. Banca Goldman Sachs arată că Europa s-ar putea confrunta cu o creștere a prețului GNL de 130%. Qatarul a suspendat producția de gaz după ce a fost bombardat de Iran. Acest lucru afectează direct UE, pentru că europenii cumpără GNL și din Qatar.
Chiar dacă România are resurse de gaz și petrol, asta nu înseamnă că nu va fi afectată. Dacă vor suferi țări precum Italia și Germania, care importă foarte mult, atunci toată Uniunea Europeană va avea probleme economice. Creșterea prețului petrolului va avea un impact semnificativ asupra inflației, iar România are deja cea mai mare inflație din UE, de aproape 10%.
Ce va face Rusia
Un aspect foarte important care nu trebuie ignorat este cel referitor la Rusia. Iranul este un partener al Moscovei, iar cele două țări sunt despărțite de Marea Caspică. Ipoteza ca Moscova să-și dorească un regim pro-SUA la Teheran nu este plauzibilă.
În același timp, criza iraniană îi oferă lui Putin câteva avantaje: primul este cel referitor la prețul petrolului, cu cât va fi mai mare, cu atât Rusia va câștiga mai mulți bani; al doilea este cel referitor la Ucraina. Cu cât SUA și UE se vor implica mai mult și pe un termen mai lung în Iran, cu atât Ucraina va rămâne mai slăbită și vulnerabilă în fața Rusiei. De asemenea, orice tentativă a UE de a merge spre Iran va slăbi flancul estic al Uniunii și va convinge Rusia că poate obține mai mult.
Rusia nu a pierdut prietenia cu Iranul, iar bombele americane nu vor cumpăra bunăvoința noilor lideri iranieni. În cazul în care Teheranul alege să meargă spre un lung război, va avea nevoie de tot ajutorul Rusiei pentru a rezista atât militar, cât și economic. În Orientul Mijlociu, Rusia a pierdut deja în Siria, după ce a fost îndepărtat Bashar al-Assad. O altă înfrângere în Iran ar însemna eliminarea puterii rusești din Orientul Mijlociu, pentru că Moscovei nu-i mai rămân alte opțiuni importante.
Modelul Venezuela
SUA nu-și doresc un nou regim la Teheran, ci un regim pe care să-l controleze, așa cum au făcut în Venezuela. Dacă Maduro a fost trădat de apropiații săi, situația din Iran e mult mai complexă. Statul iranian este mult mai bine consolidat, însă pasdaranii (membrii Corpului Gardienilor Revoluției Islamice) ar putea avea un rol determinant pentru viitorul țării.
Trump a declarat că e de acord să vorbească cu noile persoane de la conducerea țării, dar arată că nu știe cine conduce acum Iranul.
„Ceea ce am făcut în Venezuela este scenariul perfect (…) Toți și-au menținut locurile de muncă, cu două excepții (n.r. Maduro și soția sa). (…) Am 3 opțiuni foarte bune pentru conducerea Iranului”, a declarat Trump pentru presa americană.
Declarația președintelui SUA arată că ia în considerare mai multe opțiuni, dar totul se va decide în funcție de negocierile de la Teheran. Totuși, noii lideri iranieni îl contrazic pe președintele SUA și se declară pregătiți pentru un război lung.
„Iranul, spre deosebire de SUA, s-a pregătit pentru un război lung”, a declarat Ali Larijani, secretarul Consiliului Suprem pentru Securitatea națională iraniană și considerat unul dintre favoriții pentru funcția de Lider Suprem.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
