Într-o postare pe X, rețea cunoscută anterior sub numele de Twitter, șefa executivului european a calificat drept “bună” întâlnirea pe care a avut-o cu premierul Ciolacu.
“I-am mulțumit pentru solidaritatea României cu Ucraina și Republica Moldova și pentru rolul său important în scoaterea cerealelor din Ucraina prin intermediul coridoarelor de solidaritate”, a scris von der Leyen.
Președinta Comisiei Europene a precizat că UE și România continuă să lucreze în mod constructiv la reformele din cadrul Next Generation EU și a reiterat sprijinul său ferm pentru aderarea României la Schengen.
Premierul Marcel Ciolacu a avut în perioada 31 august – 1 septembrie 2023 prima vizită la Bruxelles de la preluarea mandatului de prim-ministru, în contextul dialogului constant pe care România îl are cu instituțiile europene.
Vizita a început cu o întâlnire a șefului Guvernului cu ambasadorii Statelor Unite în Belgia, la UE și la NATO și cu o deplasare la Spitalul Militar Regina Astrid unde sunt tratați doi pompieri răniți în explozia de la Crevedia.
Ulterior, premierul s-a întâlnit și cu președintele Consiliului European, Charles Michel, cu care a căzut de acord că aderarea României la Schengen reprezintă “cel mai bun antidot” pentru a atenua euroscepticismul în Europa de Est, și a fost primit la Parlamentul European de președinta instituției, Roberta Metsola.
Vizita a avut loc și ca urmare a unor întrevederi extinse pe care miniștrii finanțelor, proiectelor și investițiilor europene și muncii le-au efectuat la Bruxelles în perioada 28-29 august pentru discuții legate de deficitul bugetar, reforma pensiilor și modificarea Planului Național de Redresare și Reziliență.
Potrivit ministrului finanțelor, liberalul Marcel Boloș, Comisia Europeană a apreciat eforturile realizate de Guvern și așteaptă în perioada următoare măsuri concrete în domeniul consolidării fiscal-bugetare.
Conform ministrului investițiilor și proiectelor europene, social-democratul Adrian Câciu, România a obținut acordul de principiu al Comisiei Europene pentru transferul investițiilor PNRR întârziate la politica de coeziune și prelungirea termenului de finalizare a proiectelor până în 2029.
România s-a angajat la nivel european să scadă deficitul bugetar de la 5,7% din PIB în 2022, la 4,4% în 2023 și sub 3% în 2024. Însă, anul acesta, după numai 5 luni, deficitul a ajuns la 2,32% din PIB (față de 1,48%), crescând posibilitatea de a încheia anul 2023 cu un deficit spre 7%, cu mult mai mare decât cel de anul trecut. Regulile Pactului de Stabilitate sunt suspendate până în decembrie, iar Comisia a anunțat deja din primăvară că statele membre trebuie să pregătească planuri credibile de scădere treptată a deficitului începând cu anul acesta. Spre deosebire de anii trecuți, Executivul european a decis să condiționeze accesul la fondurile europene de revenirea la “normalitate bugetară”.
Tema cerințelor fiscale și bugetare prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență a fost un subiect central al întrevederii de la Atena de săptămâna trecută dintre premierul Marcel Ciolacu și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen.
Într-un interviu pe care l-a acordat pentru Financial Times zilele trecute, premierul Ciolacu a precizat că va discuta, la Bruxelles, măsuri de limitare a deficitului de finanțare. El a asigurat că “în niciun caz” UE nu va reduce finanțarea României pentru a forța mai multă austeritate la București.
“Am fost nevoiți să reorganizăm bugetul pentru a ajuta transporturile din Ucraina”, a spus Ciolacu, adăugând că va încerca să obțină un acord al UE pentru a contabiliza elementele legate de război în afara calculelor de deficit. Precizând că acestea au fost cheltuieli neprevăzute, România va “avea nevoie de o derogare de la codul fiscal”.
Citește mai mult pe caleaeuropeana.ro
