Compania Națională de Investiții (CNI) este, de la înființare, periodic, în mijlocul unor scandaluri publice legate de investițiile făcute, licitații cu dedicație, investiții nefinalizate, salarizarea directorilor și alte matrapazlâcuri.
Director general cu salariu de 14.300 euro/lună net, în mână
Unul din cele mai recente scandaluri a fost cel legat de salarizarea directorului general al Companiei Națională de Investiții din subordinea Ministerului Dezvoltării. Directorul general al CNI este Manuela Pătrășcoiu, care încasează un salariu lunar de 14.300 de euro net. Aceasta lucrează la CNI încă din 2002, după ce a fost contabilă la mai multe reviste. În 2013, când Liviu Dragnea conducea Ministerul Dezvoltării, Manuela Pătrășcoiu a devenit director general al Companiei Naționale de Investiții și a rămas în această funcție până în prezent, schimbând miniștrii și guvernări succesive.
Manuela Pătrășcoiu, sursa foto: Facebook
169 de milioane de lei pentru o singură firmă, în 4 ani
Astăzi vă prezentăm o investigație legată de această struțo-cămilă economică a statului român, Compania Națională de Investiții și o nouă/veche metodă de sifonare a banului public: câștigarea licitațiilor de către intermediari, fără angajați și resurse finaciaro-materiale și sub-contractarea execuției către firme reale, cu muncitori și experiență, dar care nu au „noroc” în viață, să primească de la entitățile statului contracte cu încredințare directă.
Un fenomen tot mai des întâlnit în piața construcțiilor ridică semne grave de întrebare: firme fără utilaje, muncitori sau capacitate reală de execuție ajung să contracteze direct proiecte publice de milioane de lei, devenind veritabile „fabrici de subcontractare”. SMB Steel Project Partnership SRL(SMB) este un astfel de caz, ajuns în centrul atenției pentru modul în care gestionează contracte publice în valoare de 169 milioane de lei în doar patru ani.
Lista contractelor CNI-SMB Steel poate fi consultată AICI.
Cine este SMB Steel?
Înregistrată într-un simplu birou de contabilitate, SMB Steel a obținut primul contract public în 2021, fără istoric, fără personal specializat, fără utilaje. De atunci, a acumulat peste 70 de contracte publice, având o ascensiune financiară spectaculoasă: 44 milioane lei cifră de afaceri în 2024, dintre care peste 22 milioane lei – conform surselor din piață – reprezintă deconturi pentru lucrări nerealizate direct.
Cum funcționează mecanismul?
Surse din industrie vorbesc despre o strategie de intermediere agresivă: SMB semnează contracte publice; subcontractează în totalitate execuția; facturează integral lucrările, fără a le realiza direct; nu plătește subcontractorii sau le întârzie plățile; încasează profituri uriașe fără expunere operațională.
Pe teren, lucrările sunt realizate de firme mici, împinse în situații de blocaj financiar. Mulți antreprenori ne-au transmis că au fost lăsați cu șantiere abandonate, fără bani și fără răspunsuri, în timp ce SMB Steel încasa deconturile contractuale.
O întrebare esențială: cum protejăm statul de aceste practici?
Cazul SMB ridică întrebări de sistem: De ce nu se verifică capacitatea reală de execuție a firmelor care semnează contractele? De ce este permisă subcontractarea integrală, fără asumarea vreunui risc real? Cine răspunde pentru zecile de șantiere începute, suspendate sau nefinalizate? Ce garanții are statul că banii publici ajung acolo unde trebuie – în lucrări executate real, nu în conturile unor intermediari?
Subcontractorii plătesc prețul
Zeci de antreprenori ne-au contactat pentru a semnala situații în care SMB Steel: nu le-a achitat lucrările; a întârziat luni de zile plățile; a refuzat să răspundă solicitărilor; i-a forțat să abandoneze șantierele. Multe dintre aceste firme au intrat în insolvență sau se confruntă cu blocaje financiare, în timp ce SMB Steel își publică anual profituri nete de milioane de lei.
Cine conduce SMB Steel?
Conform datelor publice: Laurențiu Diaconu – acționar majoritar, cu istoric în firme ajunse în insolvență; Ciprian Ștefănescu – administrator; Răzvan Oancea – director comercial; Claudiu Bunda – director tehnic. Aceștia coordonează o firmă care funcționează ca o verigă intermediară între banii statului și execuția reală a lucrărilor, fără a aduce valoare tehnică propriu-zisă.
Un mecanism pervers: contracte fără execuție, bani blocați
SMB Steel nu este o firmă de construcții în sensul tradițional al cuvântului. Este, mai degrabă, o firmă specializată în contractarea de lucrări publice, în special de la Compania Națională de Investiții SA. Sursele consultate de redacția [nume publicație] confirmă că toate cele aproximativ 70 de contracte publice încheiate de SMB Steel sunt cu CNI SA.
Ce este grav? Majoritatea acestor contracte sunt întârziate, blocate sau cu ordine de începere emise la luni de zile după semnare, fără mobilizare reală pe șantier. În multe cazuri, subcontractorii au fost neplătiți, iar lucrările abandonate sau neîncepute.
Și mai grav: CNI SA, în calitate de autoritate contractantă, nu are – conform legislației actuale – instrumente legale clare pentru a rezilia contractele încheiate cu firme care nu își respectă obligațiile. Astfel, lucrările rămân blocate, iar fondurile publice sunt ținute captive în contracte neonorate, în timp ce firme precum SMB Steel încasează deconturi, fără să execute în mod direct niciun metru pătrat de construcție.
Rezultatul? Zeci de obiective – săli de sport, dispensare, baze sportive, creșe – rămân neterminate, iar statul român plătește pentru promisiuni, nu pentru rezultate.
Un parazit pe bugetul de stat
Cazul SMB Steel nu mai este o excepție, ci simptomul unui sistem bolnav, în care firme-fantomă se erijează în constructori și acaparează lucrări publice doar pentru a le revinde mai departe, cu profit garantat și fără responsabilitate reală. În acest timp, proiectele rămân blocate, subcontractorii sunt falimentați, iar contribuabilii plătesc nota.
Statul român nu își mai poate permite astfel de „parteneriate” toxice, în care firme de intermediere golesc fondurile publice prin deconturi și promisiuni, fără să construiască nimic. Lipsa de reglementare clară a subcontractării integrale și vidul legal în materie de reziliere sunt vulnerabilități exploatate sistematic. Iar SMB Steel este doar exemplul perfect al acestui model parazitar.
Este timpul ca instituțiile de control și decidenții politici să intervină. Dacă nu acum, când zeci de creșe, săli de sport și centre medicale zac abandonate, atunci când?
Redacția PS News lansează un apel deschis către toate firmele păgubite, angajații afectați și funcționarii integri: trimiteți-ne documente, mărturii, imagini sau informații relevante. Vom continua această investigație până când SMB Steel și alții ca ei vor răspunde pentru modul în care au tratat banul public ca pe un business personal.
Scrie-ne confidențial la: investigatii@psnews.ro
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
