Conferința de presă susținută de vicepremierul Oana Gheorghiu a vizat prezentarea direcțiilor principale ale reformei companiilor de stat, inclusiv eliminarea conducerilor interimare, introducerea unei hărți sectoriale strategice și pregătirea unui registru unic al companiilor de stat. Discuțiile cu presa au vizat jaloanele PNRR, situația companiilor cu pierderi, numirile interimare, potențialele restructurări, implicațiile politice, precum și subiecte conexe precum pensiile magistraților sau posibile incompatibilități. Mai jos este redat întregul dialog:
Ioana Dogioiu: Bună ziua! Bine ați venit la conferința de presă organizată de doamna vicepremier Oana Gheorghiu, pe tema reformei companiilor de stat. Doamna vicepremier, vă rog.
Oana Gheorghiu: Bună ziua! Mă bucur să vă văd aici. Astăzi e o zi importantă pentru mine, este ziua în care am avut posibilitatea să întâlnesc miniştri și să întâlnesc, pentru prima oară, Comitetul național pentru reforma companiilor de Stat, comitet care există de ceva vreme, dar care, iată, a fost reactivat. În cadrul acestui comitet am prezentat arhitectura reformei companiilor de stat, așa cum o vedem noi. Cred că este cea mai amplă acțiune de acest tip din ultimii ani și are ca obiective două direcții prioritare. În primul rând, eliminarea conducerilor interimare de la toate companiile de stat, fiind un jalon în PNRR cu termen 31 martie 2026. Iar a doua direcție prioritară este începerea reformei în cadrul companiilor de stat. Avem jalon, din nou, la 31 august 2026, privind restructurarea a cel puțin trei companii.
Ca noutate, astăzi am discutat despre o hartă sectorială, pentru prima oară în România, hartă sectorială care devine un instrument strategic pentru statul român și care fixează, pentru prima oară, ambiția statului român în ceea ce privește prezența în diferite sectoare de activitate. Este un instrument care ajută comitetul și guvernul și ministerele să ia decizii privind modul în care companiile vor fi analizate și vor fi restructurate în viitor.
Dincolo de Planul Național de Reziliență și Redresare, trebuie să punem bazele unei reforme reale a companiilor de stat și să nu ne oprim doar la aceste jaloane. Este o nevoie pe care societatea o resimte. Este o nevoie pe care România o are, aceea de a face curățenie, de a face ordine și de a eficientiza aceste companii, astfel încât ele să fie cu adevărat în serviciul cetățeanului, în serviciu public și să nu producă pierderi.
În acest moment avem ca și companii de stat un număr de 1.502, este un număr foarte mare, 230 dintre acestea sunt companii centrale, 1.272 sunt la nivel local, sub autoritățile locale. Dintre cele de la nivel central, 83 de companii concentrează cele mai mari pierderi și vorbim de pierderi istorice care se ridică la aproximativ 14 miliarde de lei. De la aceste realități pornim.
Ce aduce nou arhitectura pe care am prezentat-o astăzi? Operaţionalizează acest Comitet național pentru reformă, transformă unitatea de guvernanță de la nivelul Secretariatului General într-o unitate tehnică de implementare cu un rol extraordinar de mare în a aduna toate datele și a prezenta comitetului indicatorii pe baza cărora se iau deciziile. Readuce, încă o dată, în atenție AMEPIP, care devine un pilon important în guvernanța companiilor de stat. Şi are la masă Ministerul Finanțelor, acela care face evaluarea riscului fiscal și dă verdictul privind impactul bugetar.
Ne-am propus să facem un registru unic al companiilor de stat. Acesta este un instrument care vine în completarea tabloului de bord de la AMEPIP, nu îl înlocuiește, ci îl completează. Acest registru are, cumva, rolul de a da statului român o imagine clară a ceea ce deține în orice clipă. Va fi completat cu datele financiare lunare pe care companiile sunt obligate să le depună prin SAFTE la Ministerul de Finanțe. Reforma nu este un exercițiu tehnic, ci e un proces real, etapizat, pe care îl pornim acum. Ne-am propus să începem cu zece companii, e ca un proiect pilot în care vom testa acest flux de lucru. Aceste zece companii urmează să fie selectate, încă n-au fost selectate, în urma unui proces de consultare cu cele două ministere, Transporturi și Energie. Urmează, în cursul acestei săptămâni, să definitivăm această listă, ceea ce știu este că vom avea patru companii de la nivelul energiei și şase din transporturi. Cam acestea sunt informațiile principale despre ceea ce am discutat astăzi și ceea ce am convenit astăzi în cadrul Comitetului.
Ioana Dogioiu: Întrebări?
Reporter: Bună ziua! Ne puteți spune, vă rog, ce se întâmplă la AMEPIP și la companiile din energie? Acolo avem un jalon pe 28 noiembrie. Cum arată procesul de selecție în acest moment? A fost și contestat la AMEPIP.
Oana Gheorghiu: Din câte știu, procesul de selecție este în faza finală, urmează ca cel târziu în data de 27 să avem conducerea statutară numită. Nu știu să vă dau detalii despre contestație.
Reporter: Unde o să avem conducerea statutară numită?
Oana Gheorghiu: La AMEPIP.
Reporter: Și la companiile din energie?
Oana Gheorghiu: La companiile din energie, exact ce vă spuneam, este unul dintre jaloanele pentru 31 martie 2026. Este o discuție pe care o purtăm cu Comisia, pentru că aceste companii, după cum știm, 48 dintre ele au conduceri interimare şi urmează să pornească procesul.
Reporter: O precizare, vă rog, sunt aproximativ 17 companii, jalon în Cererea numărul 3, care ar fi trebuit să aibă conduceri depline până pe 28 noiembrie. Ce se întâmplă cu acestea?
Oana Gheorghiu: V-am explicat, sunt 48 în total, nu numai din energie, și sunt în procesul acesta pe care l-am propus Comisiei până la 31 martie.
Reporter: Jalonul care ar trebui finalizat pe 28 noiembrie l-ați amânat pentru martie?
Oana Gheorghiu: Acest lucru vi-l poate descrie mai precis ministru Pîslaru, nu pot să vă spun. Pot să vă spun despre cele 48 de companii, care nu sunt doar din energie, care vor avea conducerile definitive până la 31 martie.
Reporter: Jalonul, care ar trebui finalizat pe 28 noiembrie, l-ați amânat pentru martie?
Oana Gheorghiu: Acest lucru vi-l poate descrie mai precis ministru Pîslaru, nu pot să vă spun. Pot să vă spun despre cele 48 de companii care nu sunt doar din energie, care vor avea conducerile definitive până la 31 martie. Jalonul era reducerea cu cel puțin 50% a conducerilor interimare din companii, probabil că el este atins cu 50%.
Reporter: În ceea ce privește banii pe care România riscă să-i piardă în doar patru zile, vorbim despre aproximativ 600 de milioane de euro, sunt companii de stat și aș vrea să vă întreb dacă pentru ele aveți o primă evaluare.
Oana Gheorghiu: Astăzi am definitivat acest flux de lucru, evaluarea nu o fac eu, evaluarea se va face în baza tabloului de bord de la AMEPIP, în baza Registrului Unic și în baza unor indicatori. Acest lucru începe astăzi, normal că nu avem încă o evaluare a tuturor companiilor. Există, dacă vă uitați pe tabloul de bord de la AMEPIP, există o evaluare făcută de AMEPIP, această evaluare făcută de AMEPIP trece printr-un filtru tehnic, care se uită la aceste companii nu doar din perspectiva guvernanței, ci și dintr-o perspectivă strategică, și urmează ca fiecare dintre ele să fie încadrate într-o anumită clasă de companii care urmează să fie reorganizate, fuzionate, depinde de situație.
Reporter: Doamna Gheorghiu, aceste două jaloane despre care vorbim și care fac ca statul român să piardă sau nu 600 de milioane de euro, nu ar fi trebuit să fie o prioritate pentru guvern, având în vedere că a existat inclusiv o perioadă de grație de șase luni? De ce în momentul de față guvernul nu poate să spună clar ce se întâmplă cu ele?
Oana Gheorghiu: E o întrebare la care eu nu vă pot răspunde. Sunt aici de trei săptămâni. Tot ce vă pot spune este că am venit aici să pun umărul exact la acest domeniu.
Reporter: Dar în aceste trei săptămâni v-ați preocupat strict de aceste jaloane care ar fi trebuit să aducă de trei ori mai mult decât a încasat, de exemplu…
Ioana Dogioiu: Dar, iertați-mă, despre aceste jaloane, v-a vorbit domnul Pîslaru în cea mai recentă conferință de presă, spunându-vă că procesul este în curs și cel mai probabil el va fi definitivat până pe 27.
Reporter: Dar nu avem nicio evoluție de vineri până astăzi, având în vedere că mai sunt doar patru zile, doamna Dogioiu, pentru 600 de milioane de euro.
Ioana Dogioiu: Evoluție de vineri până astăzi, care este ziua de luni, este destul de greu de avut. Ele sunt companii care sunt în proces. AMEPIP, de exemplu, domnul Oprea a comunicat, cel mai recent în ședința de guvern, că probabil pe 27 va avea conducerea instalată. Celelalte sunt companii din energie, sunt în plin proces de numire, probabil jalonul va fi definitivat până la termen, cel mai probabil, acestea sunt informațiile care există în acest moment, va fi definitivat până pe 27.
Reporter: Având în vedere conflictul recent pe care l-ați avut dumneavoastră, aș vrea să vă întreb dacă ați mai rămas sau nu în Asociația Dăruiește Viață, sau dacă v-ați retras de acolo așa cum vi s-a cerut?
Oana Gheorghiu: Sunt la Guvernul României și aș vrea să discutăm strict despre problemele de care mă ocup aici, alte probleme le putem discuta într-un alt cadru.
Reporter: Nu ne puteţi face această precizare, având în vedere interesul public, pentru că ne gândim și la donațiile importante care au fost făcute și oamenii ar aștepta totuși un răspuns.
Oana Gheorghiu: Așa cum am anunțat, nu mă aflu în niciun fel de incompatibilitate. Asociația „Dăruieşte viaţă” o să-și regleze problemele cu siguranță și este un lucru pe care o să-l putem discuta în afara cadrului guvernamental. Vă mulțumesc pentru înțelegere.
Reporter: Ați mai făcut și niște precizări despre salariile magistraților, despre care spuneați că sunt foarte mari, și aici aș vrea să vă întreb, de exemplu, dacă ne puteți spune, cât are salariul un judecător la Curtea de Apel și cât are un judecător de la Înalta Curte?
Oana Gheorghiu: O să-mi permit să vă corectez, eu nu am vorbit niciodată despre salariile magistraților. Întrebarea a fost despre pensiile magistraților și m-am referit la faptul că magistrații ies la pensie la 48-50 de ani, acesta a fost subiectul discuției. În ceea ce privește remarcile mele, au fost niște metafore care pare că au supărat niște oameni și îmi pare rău dacă s-au simțit lezați. Discuțiile nu le-am purtat niciodată despre salarii și nu știu dacă sunt salariile mari, probabil că nu sunt suficient de mari. Dar discuția era strict legată de vârsta de pensionare și de pensiile magistraților, despre care întreaga societate știe că sunt cu totul diferite de restul populației, ceea ce nu pare a fi tocmai în regulă.
Reporter: Având în vedere că ne raportăm la 70% din salariul net al magistratului, atunci când vorbim de pensie, la ce ne raportăm concret?
Oana Gheorghiu: Mă duceți într-o discuție de care eu nu mă ocup. Mi-am exprimat o opinie legată de vârsta de pensionare, în primul rând, și de pensiile magistraților. Nu știu să vă răspund la acest lucru și nu face parte din mandatul meu, mulțumesc.
Ioana Dogioiu: Proiectul, dacă nu mă înșel, e în transparență decizională, /…/ 70% din ultima indemnizație netă.
Reporter: Care este ultima indemnizație?
Ioana Dogioiu: Netă?
Reporter: Doamna Dogioiu, dacă ne uităm așa, la salariile în sistem, aș vrea să ne precizeze cineva cam care ar fi acestea, de exemplu, pentru judecători, pentru procurori…
Ioana Dogioiu: Deci sunt salarii foarte diferite în funcție de gradul profesional. E 70% din indemnizația netă a persoanei în cauză.
Reporter: Și dacă noi nu știm cât sunt aceste indemnizații, putem spune că sunt mici sau mari? Dacă nu noi, că noi știm, dacă demnitarii care vorbesc despre asta /…/
Ioana Dogioiu: Este de la caz la caz. 70% din indemnizația netă este, cred, mai mult decât oricare pensie pe care o ia contributiv – o ia, o va lua oricare dintre noi. Deci m-ați întrebat care este 70% din ce? V-am spus, 70% din ultima indemnizație netă, care este pragul maximal.
Reporter: Întrebarea mea a fost greșită, probabil. Voiam să vă întreb, la ce vă raportați concret? Ce știți despre aceste salarii? Pentru că, dumneavoastră, știți, au venit aici mai mulți miniștri, nu au putut preciza ce salarii au magistrații, deși spuneau că sunt foarte mari.
Ioana Dogioiu: Pentru că salariile magistraților, nu poţi să vorbești despre… nu e un salariu al magistratului, cum spui că e un salariu al ministrului, de exemplu, care este unitar pentru tot sistemul. Ele sunt în funcție de gradul profesional, de vechime, de mai multe, VRS-urile, celebrele VRS-uri, nu o să intru acum în calcul tehnic al salarizării. Aici este vorba despre o echitate în sistem și despre o raportare între salariu și pensie. Eu vă răspunsesem la întrebarea dumneavoastră, 70% din ultima indemnizație netă. Cea mai mare, deci pragul maximal al pensiei, propunerea din proiectul de lege.
Reporter: Bună ziua. Doamna vicepremier, vineri, domnul Bolojan a anunțat că sunt vreo 27 de companii cu pierderi foarte mari, care urmează să fie închise. Ni s-a promis o listă, dacă ați putea să ne spuneți măcar un top 10 al acestor companii care urmează să fie închise, care vor fi restructurate…
Ioana Dogioiu: /…/ o atenție. Premierul nu a spus că vor fi închise, a spus că au probleme, au pierderi sistemice, v-a spus și care sunt. Mi se pare 1,2 miliarde în ultimul an, 5 miliarde din urmă, dar nu a vorbit de închise.
Reporter: Ba da, a spus cele care nu pot fi salvate trebuie închise – mot à mot.
Ioana Dogioiu: Cele dintre ele care nu pot fi salvate, dar nu s-a referit la toate, asta voiam să spun.
Reporter: S-a vorbit despre CFR Marfă, spre exemplu.
Ioana Dogioiu: Nu a vorbit despre toate, a spus cele care nu pot fi, ceea ce e de bun simț.
Reporter: Bun, ca vicepremier, de reforma…
Reporter:: Mă scuzați, o analiză de la Finanțe arată că din cele 230 de companii de la nivel central, pentru 27 există risc să fie dizolvate. Dizolvate.
Ioana Dogioiu: Riscuri. Eu am spus doar că premierul nu a spus că toate vor fi închise. Nu a făcut această afirmaţie.
Reporter: Mie nu-mi este clar dumneavoastră cu ce date ați luat cunoștință astăzi. Adică, dați-ne niște informații noi.
Oana Gheorghiu: Eu nu am această listă, sau nu o am cu mine. Cu siguranță, premierul va face publică această listă. Ne uităm la problemă, nu ne uităm la fiecare companie în parte în acest moment. În acest moment, facem o analiză, vom avea fișe de diagnostic pe fiecare companie în parte – nu avem încă, v-am explicat care este fluxul. Cu siguranță cele 27 de companii sunt prioritare pentru analiză. Probabil că acele 27 de companii sunt dintre cele în care capitalurile proprii sunt mai mici decât capitalul social și acolo, da, există, conform legii, un risc. Dar vă asigur că, în perioada următoare, toate aceste companii vor fi analizate și vor fi supuse unui proces de reorganizare. Nu putem să vă spunem că se dizolvă ceva sau se lichidează o companie pentru că analiza nu se face doar pe cifre, ci se face și strategic. Dacă este o companie strategică pentru statul român, atunci este cu totul și cu totul o altă decizie, ne uităm la ea cum o recapitalizăm, cum o întărim, cum îi schimbăm managementul astfel încât să devină eficientă. Dacă este o companie care are o activitate care nu e esențială pentru statul român, probabil că ea intră într-un proces de dizolvare, de fuziune, dacă în sector mai sunt companii de stat cu același obiect de activitate. Este prematur să mă pronunț pe companii în momentul acesta specific.
Reporter: Câți angajați din aceste companii de stat cumulează pensia cu salariul? Există un proiect de lege pus în transparență sâmbătă. Am vrea să știm dacă aveți aceste date: câți angajați cumulează pensia și salariul și dacă la nivelul guvernului se va mai modifica proiectul de lege pus deja în consultare sâmbătă de Ministerul Muncii.
Oana Gheorghiu: Eu nu am aceste informații, nu a fost obiectul strategiei pe care am făcut-o, dar cu siguranță, la nivelul guvernului și, probabil, la nivelul Ministerului de Finanțe, există aceste informații.
Ioana Dogioiu: Orice fază de transparență decizională este perioada în care se adună eventuale observații și propuneri. Când această etapă se va încheia, sigur că eventualele propuneri vor fi analizate. Nu pot să vă spun când și dacă va fi adoptată vreo propunere. Deocamdată acesta este proiectul pus în transparență decizională.
Reporter: Când ar urma să fie adoptat? Pentru că premierul a spus: cât de repede săptămână asta.
Ioana Dogioiu: Iată, aveți răspunsul: cât de repede săptămâna asta.
Reporter: Când ar urma? Mâine?
Ioana Dogioiu: Rămâne de văzut. Dacă vă aduceți aminte, premierul a spus că ar putea să fie asociat cu reforma pensiilor magistraților, cu proiectul de lege privind pensiile magistraților, în funcție de avizul CSM. Să nu uităm că și aici, la cumul, trebuie să fie obținut un aviz de la CSM.
Reporter: Ok. Ce companii de stat vor fi listate și când, dacă ne puteți spune?
Oana Gheorghiu: Așa cum vă spuneam, am stabilit acest flux pe care începem să lucrăm. Începem cu un pachet de 10 companii pe care le analizăm. După această analiză, care presupune indicatori financiari și indicatori sectoriali, ne uităm la ce înseamnă sectorul respectiv, care sunt prioritățile, care sunt prioritățile strategice. Pentru fiecare companie în parte va exista o decizie, o recomandare pe care o face Comitetul de reformă și o supune aprobării guvernului, urmând ca ministerele să implementeze această decizie. Da, vor fi, cu siguranță, companii care urmează să intre într-un proces de pregătire pentru listare, dar procesul acesta de obicei durează.
Reporter: Intenționați să fiți președinte onorific în ONG-ul „Dăruiește Viața”, propunerea făcută de Carmen Uscatu, pentru a nu mai fi în incompatibilitate?
Oana Gheorghiu: Așa cum am explicat, tot ce nu ține de zona mea de activitate guvernamentală, aș vrea să discutăm într-un alt cadru și…
Reporter: Păi ține, pentru că sunteți în această funcție și cumva sunteți acuzată că e incompatibil.
Ioana Dogioiu: Nu există nicio incompatibilitate legală. Despre orice altă formă de incompatibilitate, este alegerea doamnei vicepremier unde și când o clarifică. Alegerea este să nu amestecăm lucrurile. Incompatibilitate legală nu există.
Reporter: Morală?
Ioana Dogioiu: Nu discutăm aici despre probleme din afară reformei companiilor.Reporter: Da, nu ne-aţi spus mare lucru nici despre reformă. Mulțumesc.
Reporter: Bună ziua! Ați spus că 10 companii de stat vor fi reformate, se vor alege în această perioadă, însă vorbim la nivel național despre mai mult de 1500 de companii. Când se va încheia această reformă?
Oana Gheorghiu: Vom începe cu acest pilot de 10 companii și vom continua, nu ne vom opri. Este primul lot de companii pe care îl analizăm. Testăm în aceste companii fluxul propus de lucru, după care începem cu următorul lot. Va fi un proces continuu, ne vom uita și…
Reporter: Tot așa, de 10 companii, următorul lot?
Oana Gheorghiu: Poftiți?
Reporter: Tot 10 companii sau mai multe? Cum se va desfășura?
Oana Gheorghiu: Nu vă pot spune acum. Probabil că vom începe mai intens după prima etapă în care vedem cum merge fluxul și care este modul de lucru. Urmează să ne uităm și către companiile locale, care, de fapt, sunt cele mai multe. Dar pierderile cele mai mari vin din companiile la nivel central și acestea sunt prioritare. La nivel local, problemele sunt mai multe, pentru că avem 1.272 de companii, dar este cu totul o altă abordare. Acolo trebuie să implicăm Ministerul Dezvoltării și autoritățile locale, împreună cu care vom lucra. Eu cred că nu trebuie să ne așteptăm că o reformă se întâmplă peste noapte, că a venit acum o echipă care va rezolva toate problemele care n-au putut fi rezolvate în ultimii ani. Este un proces de durată, este un proces pe care însă ni-l dorim bine fixat, astfel încât să știm sigur că va continua, indiferent de schimbările care apar la nivel guvernamental, asta ne dorim – o strategie clară pentru România. Harta sectorială vine și face acest lucru, stabilește prioritățile statului român în următorii 10 ani, cu posibilitatea de a actualiza în funcție de context, unde vrea statul român să fie implicat, în ce sectoare, unde simte nevoia că e zona strategică și trebuie să fie prezent și să ocupe un loc mai mare și unde crede că trebuie să se retragă. Iar această hartă sectorială este noutatea din acest program. Este o hartă sectorială care va fi discutată împreună cu toți miniştrii și cu toți factorii implicați și sperăm că o vom avea clară și cât mai curând în următoarea lună, astfel încât să fie un instrument extrem de solid pentru analiza companiilor. Nu putem să ne uităm doar la niște indicatori și să stabilim că o companie moare sau trăiește doar după niște indicatori financiari. Trebuie să avem în vedere ambiția statului român în anumite domenii și acum ne uităm, de exemplu, contextual, la domeniul apărare, unde statul român trebuie să-și dezvolte capabilitățile și, din această perspectivă, ne uităm și la investiții și la modul în care gândim companiile.
Reporter: Vorbiți despre o reformă. Câți români ar putea să-și pierdă locurile de muncă? Cei care lucrează în astfel de companii de stat pe pierdere.
Oana Gheorghiu: Această reformă nu își propune, nu are ca obiectiv concedieri, nu acesta este obiectivul reformei. Încercăm să facem eficient statul român și companiile de stat, ceea ce aduce beneficii tuturor cetățenilor României, pentru că banii aceștia care se pierd în companiile de stat se pierd din bugetul nostru comun. Evident că va fi nevoie de ajustări, evident că vor fi companii unde probabil că numărul de locuri de muncă se va reduce, dar asta nu va fi ceva consistent, intuiesc, iar dacă va fi cazul, statul român va trebui să ia niște măsuri compensatorii. Este prematur însă să discutăm despre asta.
Reporter: La ce vă referiți, măsuri compensatorii?
Oana Gheorghiu: Dacă va fi cazul să închidă anumite companii, va trebui să se gândească la acei oameni care sunt acolo, dar deocamdată este prematur să discutăm despre acest lucru.
Reporter: V-aș mai întreba un lucru, dacă îmi permiteți: ați mai făcut vreo reformă în vreo companie din privat până în acest moment?
Oana Gheorghiu: Nu am mai făcut o reformă în companie, în privat, am făcut însă foarte mult management de proiect și să știți că ceea ce înseamnă o reformă are nevoie de un management de proiect serios.
Reporter: Și în contextul în care CSM v-a făcut plângere penală după acele declarații despre pensiile magistraților, iar acum guvernul, unde și dumneavoastră sunteți vicepremier, așteaptă avizul CSM, ce mesaj ați avea pentru CSM în acest context?
Oana Gheorghiu: Nu am niciun mesaj, am explicat că regret dacă metaforele pe care le-am folosit au fost interpretate într-un mod atât de dur. Intenția mea nu era să lezez pe nimeni, ci încercam să explic de ce societatea are nevoie de o solidaritate din partea tuturor.
Reporter: Bună ziua. Ce anume din experiența dumneavoastră profesională vă recomandă pentru acest grup de lucru care se ocupă de reforma companiilor de stat?
Oana Gheorghiu: Întrebarea mi se pare puțin ciudată, ca să zic așa. Ce mă recomandă? Mă recomandă niște proiecte pe care am reușit să le implementez. Cred că e nevoie de coordonare, asta are nevoie reforma în România, un comitet de coordonare care să se uite la toate procesele care se întâmplă și să le centralizeze, iar cred că asta am făcut cu succes în ce am făcut în ultimii 15 ani și nu numai. Cred că asta mă recomandă. Vom vedea rezultatele, dar sper să dovedească faptul că acest management de proiect la care mă pricep aduce o contribuție, iar o reformă nu depinde doar de un singur om. Este o muncă de echipă.
Reporter: Și dacă-mi permiteți, câte din aceste companii de stat au fost sponsori pentru „Dăruiește Viața”?
Oana Gheorghiu: Companiile de stat nu sunt sponsori, nu fac sponsorizări.
Reporter: Mulțumesc!
Reporter: Bună ziua! Doamna vicepremier, numesc trei companii de stat: Tarom, CFR Marfă, Compania Națională Aeroporturi București, care gestionează Aeroportul „Henri Coandă” Otopeni. Sunt companii unde sunt înfipte foarte clar rețele transpartinice. S-a vorbit foarte mult în presă ani de zile despre cazuri de sinecuri, de oameni plantați politic acolo și apropiați de demnitari de nivel înalt sau mai jos. Baza asta funcționează pe principiul „eu nu mă ating de oamenii tăi, tu nu te atingi de oamenii mei” – și se asigură continuitatea, indiferent de faptul că se schimbă puterea sau nu. Întrebarea mea e: ce presupune mandatul politic real pe care îl aveți pentru a destructura aceste rețele de protecție și sinecuri din cadrul acestor companii de stat? Chiar dacă asta înseamnă să supărați inclusiv colegii dumneavoastră de coaliție.
Oana Gheorghiu: Arhitectura pe care am propus-o scoate complet din ecuație influența politică, felul în care este gândită această strategie de reformă. Ne uităm la indicatori, ne uităm la interesul și la ambiția statului român pe anumite sectoare. Avem o lege, 109, care stabilește clar modul în care sunt selectate conducerile acestor companii, consiliile de administrație și consiliile de supraveghere. Cred că avem niște instrumente destul de solide pentru a scoate, a elimina aceste influențe din zona companiilor de stat. Cele trei companii pe care le amintiți probabil că vor face parte din pachetele următoare de companii care vor fi analizate și supuse, trecute prin filtrele tehnice ale Comitetului național de reformă. Dar sunt sigură că dacă respectăm legislația întocmai, așa cum este ea gândită acum, validată de OCDE și validată de Comisia Europeană, ar trebui să nu mai avem astfel de probleme. Evident că peste tot în lume există întotdeauna un risc de influență, dar cred că, pentru prima oară, avem și o strategie sănătoasă, avem și o legislație sănătoasă și avem Comisia Europeană și avem OCDE, care ne-au validat aceste strategii. Ele și-au dovedit eficiența și în alte țări. Sunt convinsă că își vor dovedi eficiența și la noi.
Reporter: Dar această comisie, acest Comitet pentru reformă pe care îl coordonați și această strategie se vor izbi inevitabil de opoziția unor oameni influenți din partidele de coaliție, din PSD, chiar din interiorul PNL-ului domnului Bolojan, chiar din interiorul USR-ului și a tuturor partidelor de coaliție. Cum o să reușiți să armonizați sau ce planuri concrete aveți pentru a armoniza interesele lor… să spună: nu te atingi de oamenii mei din compania cutare sau nu vă atingeți voi, guvernul?
Oana Gheorghiu: Mi-e foarte greu să-mi imaginez un astfel de proces, în care cineva spune: nu te atingi. În primul rând, în cadrul Comitetului se stabilește, se pune diagnosticul acestei companii, pe baza acestor indicatori tehnici și soluția sau tratamentul, ce trebuie să facem cu acea companie, după care intră în procesul legal de selecție, gestionat de AMEPIP. Tot ce ține de guvernanță gestionează AMEPIP care, iată, va avea o conducere selecționată într-un proces transparent și corect. Mi-e foarte greu să cred că cineva va veni și va spune, nu vă atingeți de oamenii mei. Trebuie să spun că până în acest moment nu am întâmpinat niciun obstacol în interiorul Guvernului de la niciun partid, din contra, am primit susținere și de la Secretariatul General și de la ceilalți viceprim-miniștri, indiferent de partidele din care vin. Cred că toată lumea înțelege importanța acestui moment. Ne aflăm într-un moment extrem de important în care riscăm să pierdem bani. Cred că nimeni nu vrea să-și asume asta. Cred că este o fereastră de oportunitate pentru a implementa în România o strategie sănătoasă pentru companiile de stat.
Reporter: Mulțumesc!
Reporter: Bună ziua. Doamna vicepremier, vă rugăm să ne spuneți care sunt aceste companii care fac parte din pilotul de 10 și vă întreb, nu ați menționat dacă nu mă înșel niciun nume până acum, însă știm clar cum arată lista companiilor de stat aflate pe pierdere, cum arăta această listă cel puțin în 2024 și vedem că ele corespund fix celor două domenii pe care le-ați menționat. Așadar, aș vrea să ne confirmați dacă vorbim în acest caz, în acest lot de 10, despre CFR S.A., Electrocentrale Craiova S.A. sau Unifarm, CFR Marfă care va face parte sau deja face parte din Carpatica Feroviar, Termoenergetica București, Metrorex și Complex Energetic Valea Jiului. Așadar, care sunt? Sunt acestea în acest lot de 10?
Oana Gheorghiu: Așa cum vă spuneam, eu nu dețin încă această listă. Lista urmează să fie dezbătută în Consiliu din nou, în Comitetul acesta din nou și urmează să fie transmisă în cursul acestei săptămâni de către cele două ministere Energie și Transporturi. Ele sunt cele care, pe bază analizei proprii, stabilesc care sunt acele companii cu care începem. Am stabilit că sunt șase din transporturi și patru din energie.
Reporter: Acestea sunt printre numele pe care le-ați auzit?
Oana Gheorghiu: Nu știu, nu am primit, deocamdată, astăzi în Consiliu, nu am discutat niciun nume de companie. Am discutat principiul după care vom începe primele 10 companii. S-a stabilit că ministerele trimit în cursul acestei săptămâni cât mai curând cu putință această listă. Și cred că imediat ce va fi dezbătută lista, probabil ministerele vor trimite o listă mai mare, din care să selectăm în funcție de aceste criterii tehnice cele 10. În momentul în care cele 10 vor fi stabilite, cu siguranță vă vor fi transmise, pentru că nu va fi niciun secret.
Reporter: Aș mai avea o întrebare legată de harta sectorială pe care ați menționat-o, care este rolul? Adică îmi imaginez că veți analiza, bineînțeles, așa cum ați spus, sectoarele în care statul are un rol strategic, dar dacă este să ne uităm în ce sectoare nu ar avea statul un rol strategic și din care considerați că s-ar putea retrage sau ar putea să privatizeze, dacă ne uităm la privatizări?
Oana Gheorghiu: Statul român deține, cum vă ziceam, peste 1.500 de companii, multe dintre ele sunt în domeniul care chiar nu sunt strategice.
Reporter: Ca de exemplu, vă rog?
Oana Gheorghiu: Păi, nu știu, sunt companii care prestează diferite servicii. Și de turism, și de… Poate că statul hotărăște că nu mai vrea să se ocupe de asta, că nu are capacitate și că ar face-o mult mai bine într-un parteneriat sau… Toate aceste lucruri vor reieși din această analiză, dar harta aceasta ne va spune ce vrea statul. Și e clar că sunt aceste domenii strategice, transport, apărare, energie, în care statul va trebui să fie unul dintre actorii principali, dar sunt domenii, nu știu, logistică, servicii de diferite feluri în care statul va alege să rămână un actor minoritar într-o anumită bandă. Toate aceste lucruri, pe baza acestei hărți pe care o vom agrea, va fi un reper foarte clar atunci când decidem dacă o companie rămâne sau nu. La nivel local sunt foarte multe… sunt localități în care au două companii care fac același lucru, nu știu, curățenie sau… E clar că acolo trebuie să le reunim și să fuzionăm. Sunt companii care poate trebuie organizate pe regiuni, pentru că nu-i nevoie să ai un director, un director financiar în fiecare oraș, poate că trebuie să ai o companie regională. Toate aceste lucruri vor fi însă clarificate în această hartă în următoarea lună, care va da un reper foarte clar și ministerelor, și Guvernului, și AMEPIP și tuturor celor implicați în procesul de decizie.
Reporter: Și încă o lămurire, vă rugăm, pentru că ați menționat ce se va întâmpla în următoarea lună, așadar aș extinde un pic întrebarea ce ar trebui să avem până la finele acestui an. A mai rămas chiar o lună până la Crăciun, de deci până la finele anului ce v-ați dori să se întâmple în mod concret?
Oana Gheorghiu: Vom avea declanșate procedurile de selecție pentru cele 48 de companii care au interimate în acest moment, asta este principala urgență, pentru că la 31 martie trebuie să fie închisă această selecție și vom avea pornite cele 10 proceduri de reorganizare a companiilor sau ce va reieși din analiza tehnică, urmând ca probabil din ianuarie să începem cu un nou pachet de companii.
Reporter: Și doar o mențiune și mulțumesc colegilor pentru răbdare. Am discutat până acum doar despre datele strânse de guvern, inclusiv la jumătatea anului, când vicepremier era Dragoș Anastasiu, am discutat despre rezultatele acestor companii de stat pe care le-au avut în 2024. V-aș întreba dacă această analiză pe care o faceți acum are în vedere ce au făcut aceste companii de stat în prima jumătate a acestui an și dacă au fost îmbunătățiri, să zicem, ați remarcat?
Oana Gheorghiu: Este foarte bună întrebarea dumneavoastră, exact asta am prevăzut, un registru unic al companiilor de stat, un instrument la îndemâna guvernului, care știe în fiecare moment exact ce se întâmplă cu această companie, cu decalajul de o lună, pentru că există depunerea la ANAF. Acest registru va lua nu doar datele de la AMEPIP, care sunt din 2024, ci va actualiza cu SAF-T, cu Ministerul de Finanțe, care deține aceste date și ne vom uita, la aceste companii, la datele financiare de astăzi, nu la 2024. Iar acest registru – în acest registru vom avea inclusiv planul de restructurare, când va fi gândit, astfel încât să putem să urmărim încă din prima lună în care, să zicem, planul de restructurare nu este urmat sau nu dă rezultatele pe care le-am preconizat, astfel încât să putem interveni imediat, nu după ce se acumulează din nou o pierdere sau lucrurile merg prea departe.
Reporter: Ne puteți spune, vă rog, și care va fi soluția statului pentru LUKOIL? Înțeleg că ar fi trebuit să fie gata astăzi o ordonanță cu sancțiuni în astfel de situații și aș vrea să vă întreb ce sancțiuni stabilește statul român.
Ioana Dogioiu: Cât de curând o ordonanță va fi pusă în transparență decizională, știți foarte bine cine lucrează, care este grupul de lucru care lucrează la acesta, v-am comunicat de vineri. Doamna vicepremier nu face parte din acest grup de lucru.
Reporter: Dar situația de la LUKOIL cum vi se pare?
Oana Gheorghiu: Nu fac parte din grupul de lucru și nu cunosc îndeaproape situația, nu m-am implicat, am fost extrem de prinsă în trei săptămâni să reușesc să fac această strategie.
Ioana Dogioiu: După cum ştiţi, astăzi are loc și un CSAT, deci cu siguranță, în curând, cât de curând veți afla și veți afla detalii suplimentare și din acest punct de vedere.
Reporter: E jalonul PNRR să avem listate trei companii de stat, nu s-a discutat, nu știți despre…
Oana Gheorghiu: Jalonul este cu listare sau restructurarea a cel puțin trei companii. Vom avea cel puțin trei companii listate până la 31 august și vom avea propunerile de reorganizare în vederea listării a altor companii, mai mult de trei, probabil.
Reporter: Și ce companii ar fi până la 31 august listate?
Oana Gheorghiu: V-am spus că este vorba de companii propuse spre listare, care vor intra într-un proces de pregătire pentru listare.
Reporter: Păi care sunt propuse? CEC Bank, Aeroporturi București?
Oana Gheorghiu: Nu vă pot da această listă de companii, așa cum v-am spus mai devreme, suntem acum în acest proces pe care vi l-am descris, în care stabilim pentru fiecare companie în parte ce urmează. De ce am vrut să vin astăzi să vă spun ce urmează este pentru că am stabilit un flux de lucru, am stabilit o strategie de reformă, este pentru prima oară când avem o strategie clară, cu o delimitare clară a rolurilor fiecărei instituții implicate. AMEPIP face guvernanță, Ministerul de Finanțe evaluează riscul financiar și impactul bugetar. Secretariatul General al Guvernului asigură unitatea tehnică – cea care face, strânge și pune la un loc toate datele. Comitetul Național analizează și recomandă o soluție pentru companie, care va fi aprobată de Guvern. Astăzi nu vă pot da nume de companii, oricât ați insista, pentru că nu le am.
Reporter: Dar cele 10 care intră în proiectul ăsta pilot sunt pe pierderi, măcar puteți să ne spuneți lucrul ăsta?
Oana Gheorghiu: Vă repet, nu dețin această informație, pentru că nu eu hotărăsc cele 10 companii. Ministerele de resort, cele care sunt autoritatea tutelară a acestor companii, vor veni și vor propune, în funcție de prioritățile sectoriale. Ministrul are deplină putere să decidă care companii, dintre cele pe care le coordonează, trebuie să intre cu prioritate. Nu e cineva de deasupra ministrului care poate să facă lucrul ăsta.
Reporter: CFR Marfă a fost nominalizat de premier drept una dintre companiile care vor intra în lichidare. În locul ei însă, statul înființează altă companie, Carpatica Feroviar, condusă de fostul director al CFR Marfă. Vi se pare că este o reformă sau o mimare a reformei în companiile de stat?
Oana Gheorghiu: Încă nu am început reforma, așa cum vă spuneam, astăzi o începem. Nu știu ce să vă spun despre acest lucru, dar nu face parte…/ Dumneavoastră îmi puneți întrebări despre lucruri care s-au întâmplat înainte să vin aici, lucruri pe care nu le cunosc și nu știu care a fost raționamentul din spate. Eu vă pot răspunde la ce fac eu de când am venit aici.
Ioana Dogioiu: Dacă-mi permiteți, am sentimentul că dumneavoastră așteptați răspunsurile unui final de proces care a început astăzi. Exact asta va anunța doamna vicepremier, că azi a început un proces care va duce la aflarea unor liste, la aflarea unor companii.
Reporter: S-a analizat o listă cu toate companiile din România, iar doamna vicepremier nu ne-a spus… una.
Ioana Dogioiu: Indiferent ce s-a analizat sau nu s-a analizat astăzi, ceea ce este astăzi cert este că avem un proces care a început, niște reguli ale jocului și că, pe măsură ce niște decizii se vor definitiva, ele vor fi comunicate. Dumneavoastră ați venit aici chitiți să aflați o listă care încă nu e definitivată.
Reporter: Doamna Dogioiu, a cui este vina că nu este definitivată? Ați preluat acest mandat cu scopul de a reforma companiile. Nu s-au reformat.
Ioana Dogioiu: Doamna vicepremier a preluat acest mandat acum trei săptămâni.
Reporter: Dar Guvernul ce informații i-a pus la dispoziție, dacă a venit pentru acest mandat? Nu a existat o viziune clară asupra companiilor de stat?
Ioana Dogioiu: Păi tocmai ăsta este scopul procesului de reformă.
Reporter: Cu câteva luni în urmă le-ați prezentat deja o listă a companiilor de stat, ați colaborat cu AMEPIP, am văzut pierderile, am văzut unde sunt problemele. Ce s-a întâmplat cu acea listă?
Oana Gheorghiu: Deci, dacă îmi permiteți. Deci dumneavoastră vreți să știți care sunt primele? Toate aceste companii, toate companiile pe pierdere, trebuie restructurate. Aici cred că suntem cu toții de acord. Nu există una care va fi lăsată nerestructurată, atâta vreme cât are pierdere. Dacă vreți o listă, aia e lista totală. Eu nu vă pot spune care este lista primelor 10, pentru că urmează să fie stabilită și vă asigur că în momentul în care am stabilit această listă, veți primi această informație, pentru că nu este nimic ascuns în spate, este totul cu transparență. Am cerut miniștrilor însă să-și asume nominalizarea companiilor, pentru că ei sunt cei care vor implementa mai departe ceea ce se decide în Guvern. De aceea astăzi nu aveți o listă, nu e pentru că cineva ascunde ceva, ci pur și simplu pentru că este un proces transparent, care ține și de ministere. Ce am vrut să facem prin această strategie este ca fiecare entitate implicată să-și asume rolul pe care îl are. Nu cineva de deasupra vine și decide o listă și își asumă asta. Ministerele trebuie să nominalizeze aceste companii.
Reporter: Noi ne așteptăm deja la soluții. Aveți niște jaloane care se împlinesc peste patru zile, cu 600 de milioane de euro, cine răspunde pentru această întârziere?
Oana Gheorghiu: Acele jaloane, din câte știu eu, sunt îndeplinite, adică nu avem probleme la acele jaloane. Știu că vă așteptați la mai mult, probabil, și să venim cu o listă.
Reporter: Românii se așteaptă la mai mult.
Oana Gheorghiu: Românii se așteaptă. Eu ce pot să vă promit este că, în ceea ce mă privește, procesul este extrem de transparent și veți avea toate informațiile pe care le dețin. Vă spun cu sinceritate că astăzi nu am stabilit această listă, ci am cerut celor doi miniștri să nominalizeze aceste companii și le veți afla imediat ce vor fi validate în comitet. Vă mulțumesc foarte mult!
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
