Întrebați ce ar dori să se schimbe în anul 2024, în România, din punct de vedere politic, românii își doresc, în primul rând, schimbări fundamentale, sistemice (ex. doresc să se schimbe în totalitate clasa politică/ politicienii, Guvernul/ guvernanții/ actuala conducere, președintele, Parlamentul ori parlamentarii), conform unui sondaj realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES.
Mai puține sunt solicitările concrete. Totuși, printre acestea regăsim: creșterea nivelului de trai al populației (9%), preocuparea guvernanților pentru nevoile cetățenilor (7%) sau respectarea promisiunilor și sinceritate din partea celor aflați la conducere (4%). Surpriză, eliminarea corupției nu mai reprezintă principala preocupare a românilor, doar 3% susțin că au o așteptare în această privință în 2024.
Invitat marți în emisiunea Puterea Știrilor, sociologul IRES Antonio Amuza a explicat că așteptările românilor pentru 2024 rezultă „dintr-un soi de repulsie față de orice înseamnă clasa politică în România”.
„Diferențele de preocupare sunt, totuși, destul de sensibile. Ierarhia poate fi aceasta astăzi, poate fi schimbată zilele următoare, fiind vorba doar de 1-2 procente. De ce spun asta? Aș pune cumva la pachet toată această frustrare față de politică. Adică vedem pe locurile 2,3,4, chiar și 5, că de fapt este vorba despre acea frustrare de care vorbeam mai devreme, un soi de repulsie față de orice înseamnă clasa politică în România. Sigur, asta vine la pachet și poate fi o explicație pentru nevoia oamenilor de a le crește veniturile și a avea un trai mai bun, pentru că, așa cum sugerează datele, par că politicienii ar fi direct implicați în această formă de alterare a calității vieții pentru românii”, a declarat sociologul IRES Antonio Amuza, în direct la Puterea Știrilor.
Potrivit sociologului, surprinzător, doar 1-2% dintre românii care au participat la sondajul IRES au susținut că au ajuns să mai dea șpagă la medic sau la alte instituții publice.
„Eliminarea corupției. Cred că important de menționat încă un lucru care știu că poate fi surprinzător pentru o bună parte dintre români, în sondajul nostru am văzut că doar 1,2 procente sunt persoane care au ajuns să mai plătească, să ofere o șpagă la medic sau la alte instituții publice. Lucru care vine cu adevărat ca o surpriză pentru mulți dintre noi, tocmai pentru că ne-am obișnuit cu un soi de etichetă care cumva ne-a stricat imaginea și la nivel european. Și iată că lucrurile nu stau chiar așa. Dacă vreți, lucrurile au plecat de jos. Schimbare a început cu indivizii și vedem asta în datele de care vorbeam mai devreme. Iar când vorbim despre statistica pe care ați invocat-o dvs. este doar o formă în care se reflectă un exercițiu și la nivelul clasei politice, o percepție față de corupție care cumva a mai scăzut și vedem asta inclusiv în barometrele care evaluează asta statistic, nu ca percepție.
La nivel european, de exemplu, sunt diverși indicatori pe baza cărora poți să faci o ierarhie a statelor și a nivelului de încredere acolo. Acuma și asta e destul de interesant, corupția scade cel puțin ca percepție, după care apar decizii de tipul Schengen și nu avem voie să intrăm acolo, cel puțin nu cu acte în regulă sau până la capăt, doar așa, pe aeroport. Și asta, din nou, naște o oarecare frustrare față de clasa politică. Adică, <<uite, noi am făcut ceva pentru asta, chiar și voi poate v-ați schimbat, de ce suntem în continuare priviți cu scepticism în legătură cu asta?>> Și atunci, sigur, lucrurile se schimbă, inclusiv în ceea ce înseamnă predicțiile și percepțiile români, proiecțiile lor față de anul curent și ce va urma în viitor”, a mai spus sociologul.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
