Prodecan al Facultății de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din București, doctor în sociologie, Darie Cristea a fost, joi, invitatul emisiunii Puterea Știrilor de la PS News.
Împreună cu moderatoarea emisiunii, Marinela Angheluș, dr. Cristea a decriptat cheia în care să înțelegem comentariul președintelui Iohannis, care a spus că „România este vecinul direct al războiului Rusiei împotriva Ucrainei, iar Marea Neagră necesită mai multă atenție”.
Sociologul a apreciat că declarațiile oficiale ale României sunt aceleași de când a izbucnit conflictul din țara vecină și că poziția noastră de țară NATO la graniță cu un război este complicată. În plus, avem o relație specială cu R. Moldova, iar acest aspect complică și mai mult situația. Mai este de luat în calcul și felul în care conflictele de astăzi au o oglindire puternică în presă, arată Cristea.
„Sunt același gen de declarații pe care l-am avut de când a început invazia aceasta din din Ucraina. Acuma trebuie să înțelegem că România totuși are o poziție complicată față de alți aliați din NATO, pentru că realmente e pe graniță, deci este efectiv vecina acestui conflict. Avem și o relație specială cu Republica Moldova care, mă rog, vă dați seama, care o situație mult mai complicată. Și din punctul acesta de vedere trebuie să înțelegem că aceste conflicte internaționale în ziua de astăzi au o oglindă foarte puternică în presă. Nu mai suntem că acum 100 de ani, să se dea o declarație o dată la trei săptămâni la radio și să o asculte tot poporul cu înfrigurare. Acum, toate aceste semnale pentru public, pentru mediul intern, pentru presa internațională se dau aproape din oră-n oră, în diverse tipuri de evenimente, diverse tipuri de consultări între șefii de stat, șefii de guverne ș.a.m.d”, a spus invitatul Marinelei Angheluș.
Dr. Cristea arată totodată că Ucraina vine cu presiune pe aliați, iar România are discursul de susținere aliniat cu cel al partenerilor occiidentali.
„Vedem că și Ucraina are un tip de presiune prin care încearcă să se asigure că aliații, partenerii occidentali, să zicem, (…) rămân cumva (…) pe aceeași direcție și în aceeași paradigmă. Și din punctul ăsta de vedere e normal să vedem mereu aceeași declarație prin care susținem Ucraina, prin care ne arătăm simpatia față de problemele prin care populația de acolo a trecut. Și cred că e bine că nu avem un alt tip de abordare, deocamdată. În niciun caz așa ceva sau o schimbare în aceste declarații n-ar putea să vină din această zonă. Da, este normal ca România să-și posteze acest tip de discurs.”
Moderatoarea Puterii Știrilor a vrut să știe cum vede sociologul Cristea faptul că Finlanda și Suedia, de exemplu, au decis să pună capăt deceniilor de neutralitate, în mai 2022, la doar câteva luni după ce Federația Rusă a invadat Ucraina și, dacă nu cumva, ar trebui ca și R. Moldova să facă la fel.
Dr. Cristea a opinat că R. Moldova are neutralitatea consfințită prin constituție, deci e mai greu să se transceadă acest aspect, plus că neutralitatea este apreciată în rândul populației basarabene.
„Problema Republicii Moldova, în primul rând, dacă vorbim din interior spre extern, este că această neutralitate e prevăzută în constituție. Nu e o chestiune care se poate schimba foarte ușor. Această neutralitate e destul de apreciată cumva și în rândul populației de acolo, care asociază, să spun, această poziție de neutralitate cu un dublu avantaj. Va fi și între într-o relație bună cu Occidentul și cu România și într-o relație relativ bună cu Estul, cât se mai poate treaba asta. Pentru publicul de acolo, cel care atașat de ideea de neutralitate, pur și simplu ideea de a se asocia unei alianțe militare cumva sună prost. Nu e foarte percepută pe conținut ideea că, de exemplu, dacă faci parte din NATO, mai degrabă ești protejat decât să nu fi protejat. Ideea de neutralitate sună încă bine pentru o parte a populației de acolo, dar oricum, dincolo de treaba asta, e o problemă constituțională destul de mare”, a declarat sociologul.
Finlanda și Suedia, spune invitatul emisunii, au fost curatate de NATO ani de zile și au refuzat aderarea la acest organism, iar decizia de a intra în această „combinație” nu e altceva decât un semnal al tensiunii extreme din regiune.
„Pe de altă parte, din punct de vedere al NATO, trebuie să înțelegem că Finlanda și Suedia au fost întotdeauna parteneri doriți în NATO. Nu e ca și cum Finlanda și Suedia ar fi fost refuzate de-a lungul timpului, ci mai degrabă ele au refuzat NATO. Să ne înțelegem. Faptul că Finlanda și Suedia acceptă să intre în această combinație acum, ne arată că totuși, tensiunea este extrem de mare. Gândiți-vă că Finlanda avea un tip de relație, de exemplu, cu Rusia, poate mai bună decât avem noi. Și, cu toate acestea, s-a temut atât de mult, încât a considerat că trebuie să intre în acest în această alianță foarte complexă și că va trebui să pună punct politicii pe care a avut-o până atunci și a început să o vadă ca dezavantajoasă. Dar, în niciun caz, Republica Moldova nu este în situația acestor două țări. E mult mai discutabilă situația”, mai spune Darie Cristea.
Despre cum își va lăsa amprenta acest război asupra lumii, asupra oamenilor, sociologul crede că întâi e de luat în calcul faptul că durează mai mult decât se așteptau toate părțile și că tinde să devină un conflict clasic, în care fiecare parte speră și așteaptă ca cealaltă să cedeze. Apoi, e și un război al declarațiilor. În acest context complicat, apare și rolul Mării Negre în regiune, un rol de care ne aducem aminte mai ales când sunt probleme în zonă șipe care Darie îl apreciază mai degrabă dezavanatajos.
„În primul rând, e clar că acest război a durat mai mult decât se așteptau toate părțile de la început și cu cât durează mai mult, cu atât se transformă mai mult într-un război clasic, absolut distrugător. Nu, nu e nimic din ce s-a crezut la început despre acest război. El a fost citit și din partea de est, și din partea de vest ca fiind altfel, atunci când a început. E clar că nu-i vedem foarte aproape, acest tip de de sfârșit și nici măcar nu știm foarte bine în ultimă instanță în ce condiții o să se încheie o pace acolo. (…) Deocamdată este și un război al declarațiilor și un război al nervilor. Evident, partea occidentală trebuie susțină Ucraina. Ucraina pare că reușește să facă față atacului Rusiei. În continuare, probabil paradigma în care se duce acest război din ambele părți este că, în final, una dintre părți o să cedeze. Fiecare parte speră că totuși cealaltă parte o să cedeze, nemaiavând resurse să conserve această stare pentru foarte multă vreme. Dar, asta ne arată că arhitectura viitoare a sistemului internațional și a complexului de securitate de la Marea Neagră e foarte greu de ghicit în contextul ăsta. Pe de altă parte, să nu uităm că acum cinci ani a început iar să vorbească de Marea Neagră, în contextul în care au apărut tulburări astea din Ucraina. Cu cinci ani înainte, nu se mai vorbea despre ea, cu cinci ani înainte se vorbea despre ea în contextul extinderii în apă, ș.a.m.d. Din păcate, ne aducem aminte de Marea Neagră doar atunci când, când sunt probleme în această zonă. Și din punct de vedere geopolitic, cred că Marea Neagră prezintă mai multe dezavantaje decât avantaje”, a declarat dr. Cristea.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
