Vestul Europei traversează o gravă criză a locuințelor, după ce prețurile au crescut foarte mult atât pentru chirii, cât și pentru vânzarea imobilelor. România riscă să se confrunte și ea cu această criză, în următorii ani, după ce piața imobiliară a scăpat de sub control.
În ultimii 13 ani, prețul locuințelor scoase la vânzare a crescut cu 50%, la nivelul Uniunii Europene. În aceeași perioadă, prețul chiriilor a crescut cu peste 22%, potrivit datelor Eurostat. În anumite state din UE, precum Estonia, Letonia, Ungaria, Lituania, Austria, Cehia și Luxembourg, prețul caselor scoase la vânzare s-a triplat sau dublat în ultimii 13 ani.
Cu cât au crescut prețurile în România
România a cunoscut și ea creșteri importante, chiar dacă nu a ajuns la nivelul altor state din UE. Prețul chiriilor în România, în perioada 2010-2023, a crescut cu 35%, iar prețul locuințelor a crescut cu 25,5%. Totuși, aceasta este media națională, care este ținută la cote reduse de prețurile din orașele mici. Dacă ar fi să ne raportăm doar la orașe precum București sau Cluj, vom observa că piața imobiliară a avut creșteri mult mai accelerate.
Inflația din ultimii ani a afectat grav piața imobiliară din România. În ultimii 2 ani, prețurile materialelor de construcții au crescut foarte mult, ceea ce a influențat direct prețul la vânzare. Abia în a doua jumătate a anului 2023, prețul materialelor de construcții a început să scadă cu 8%, comparativ cu 2022, dar e încă prea puțin pentru a vorbi de o stabilizare a prețurilor. De multe ori, această mică scădere se datorează reducerilor pe care le oferă producătorii pentru a elibera stocurile, arată specialiștii din domeniul imobiliar.
București vs. Vestul Europei
Bucureștiul rămâne sub media UE, chiar și după creșterile din ultimii ani. În decembrie 2023, prețul mediu al unui apartament cu 2 camere din București era de 558 de euro la închiriere, în creștere cu 16% față de luna decembrie 2022. Există o diferență uriașă și între sectoarele din capitală. Cei care vor să locuiască în Sectorul 1 plătesc cu 79% mai mult față de cei din Sectorul 4 din București. Pe măsură ce se vor dezvolta și celelalte sectoare din capitală, prețul mediu va crește și el.
Bucureștiul este cu mult în urma marilor orașe din Vestul Europei. Prețul mediu al unui apartament închiriat în Amsterdam este de 2.300 euro, în Berlin 1.700 euro, Lisabona 2.500 de euro, Madrid 1.300 euro, Viena 1,200 euro, Roma 1.650 euro, Paris 1.800 euro.
Diferențele sunt uriașe, dar prețurile trebuie raportate la salariul mediu din țările respective. În 2023, România a avut un salariu mediu net de circa 900 de euro. Adică prețul mediu pentru închirierea unui apartament este peste 60% din salariul mediu.
Salariul mediu în Franța este 2.300 de euro, iar o persoană va plăti circa 80% pentru a închiria un apartament mediu în Paris. Salariul mediu net în Germania este de circa 2.500 euro, ceea ce înseamnă că un german va plăti 70% din salariu pentru o chirie medie.
Desigur, acestea sunt prețuri și salarii medii, iar situația devine mult mai complicată pentru cei cu salariul minim. Nici în România, și nici în celelalte orașe UE, nu ar fi posibil supraviețuirea cu un salariu minim și o chirie în marile capitale.
Aceste date arată că deja Bucureștiul este aproape de criza din Vestul Europei. 60% din salariul mediu al unui român s-ar duce pe plata unei chirii medii, în timp ce un francez sau un german ar pierde 70-80% din salariul mediu.
Achiziția de locuințe, un lux în Vestul Europei
Prețurile pentru locuințele scoase la vânzare în Vestul Europei au fost scăpate de sub control. Prețul mediu al unei case scoase la vânzare în Roma este de 3.000 euro/mp, în decembrie 2023, deși salariul mediu net în capitala Italiei este de circa 1.700 de euro net.
În București, prețul este de 1.600 euro/mp, la un salariu mediu net de 1.000 de euro în capitală. Însă din 2012 și până în prezent, prețul locuințelor din București a crescut cu 60%. În 2012, un bucureștean plătea 1.000 de euro/mp pentru o casă, iar în prezent a ajuns la peste 1.600 euro/mp. Creșterea este foarte accelerată în capitala României.
Guvernul român a ajutat numeroase familii și numeroși tineri să-și cumpere o casă cu programul „Prima casă”, însă creșterea dobânzilor din ultimii 3 ani a afectat grav și acest program. Pentru a combate inflația, Banca Centrală Europeană a crescut dobânzile. Ulterior, inclusiv BNR a fost nevoită să crească dobânzile. Acest lucru a afectat grav ratele variabile ale românilor, în unele cazuri crescând cu 50% de la un an la altul. În 2024, odată cu scăderea inflației, ar trebui să scadă și ratele la bănci, dar criza din ultimii ani a afectat încrederea cetățenilor în sistemul bancar.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
