Prăbușirea regimurilor din Venezuela și Iran (aproape) ar putea influența prăbușirea economiei Rusiei, dar trebuie subliniat acest „ar putea”, pentru că nu toți specialiștii cred în această teorie. În 2022, Rusia s-a confruntat cu cele mai dure sancțiuni economice din istorie și totuși a reușit să supraviețuiască, ba chiar să aibă o creștere economică în următorii ani. În 2026, apare din nou teoria că economia rusească s-ar putea prăbuși, însă de data aceasta din cauza unor state terțe care au colaborat cu Moscova.
Prețul petrolului, factor decisiv sau nu?
De mai multe luni, SUA și Rusia duc negocieri pentru Ucraina, însă niciuna dintre părți nu este dispusă să facă mari concesii. Astfel, în octombrie 2025, SUA a aplicat sancțiuni economice marilor companii petroliere rusești (Lukoil și Rosneft), ceea ce a reprezentat o decizie importantă, pe care Ucraina o cerea de mai mult timp. În consecință, companiile rusești au fost nevoite să-și vândă ultimele afaceri pe care le aveau în alte țări.
Teoria Ucrainei este aceea că SUA și UE ar trebui să sancționeze mai dur industria petrolieră a Rusiei, pentru ca Moscova să nu mai aibă bani pentru finanțarea războiului. SUA pare să fi trecut deja la acțiuni în acest sens, iar cazurile Venezuela și Iran îi pot ajuta pe americani.
Donald Trump a anunțat că SUA va lua mai mult petrol din Venezuela, dar intenția principală a Washingtonului e aceea de a scădea foarte mult prețul petrolului. Pe de o parte, petrolul din Venezuela ajută industria americană, dar pe de altă parte reprezintă o mare problemă pentru Rusia.
„Sunt încântat să anunț că autoritățile interimare ale Venezuelei vor preda între 30 și 50 de milioane de barili de petrol de cea mai bună calitate către Statele Unite ale Americii. Acest petrol va fi vândut la prețul său de piață, iar banii vor fi controlați de mine”, a declarat Donald Trump.
„A avea o Venezuela care este producător de petrol este bine pentru Statele Unite ale Americii, deoarece menține prețul petrolului la un nivel scăzut”, a mai explicat președintele SUA.
La început de 2026, prețul petrolului oscilează între 56 și 59 de dolari, iar Goldman Sachs estimează că ar putea coborî până la 50 de dolari până la finalul anului. Pentru a scădea prețul petrolului va fi nevoie de multe luni. Principala problemă este aceea că nu pot extrage din Venezuela suficient petrol, iar cele 30-50 de milioane de barili nu au un impact semnificativ. Pentru a crește capacitatea de extracție din Venezuela, va fi nevoie de multe investiții și de mulți ani. În acest sens, președintele SUA depinde de marile companii petroliere americane, care nu se arată dispuse să investească momentan în Venezuela. Spre exemplu, Exxon cere garanții pentru a reveni a treia oară în statul latinoamerican.
Pentru ca Rusia să fie într-adevăr afectată grav de o scădere a prețului petrolului, ar trebui să ajungă la 30-40 de dolari până la final de an, însă nimeni nu estimează o prăbușire atât de mare a prețului. Toate estimările arată că până la final de 2026 ar putea să se apropie de 50 de dolari, însă din 2027 va reîncepe să crească și va continua să o facă și în următorii ani.
După Venezuela urmează Iran?
De câțiva ani, Ucraina atacă rafinăriile rusești, însă atacurile sunt realizate mai ales cu drone. În acest caz, atacurile nu elimină complet rafinăria, ci doar îi provoacă daune. În câteva săptămâni sau luni, rafinăria poate fi repusă în funcție. Ucraina nu are capacitatea să lanseze atacuri la scară largă, iar totul devine doar un episod izolat.
Iranul este și el un mare producător de petrol, iar SUA au pus ochii pe el după ce Donald Trump i-a amenințat cu un atac. În aceste zile, regimul de la Teheran are mari probleme să-și mențină poziția în fața protestelor. Dacă Venezuela a fost o pradă ușoară, prin trădarea internă a lui Maduro, Iranul pare mai stabil și pregătit de război. Un război cu Iranul ar fi un război foarte periculos pentru SUA și Israel, pentru că iranienii au capacitatea să lovească pe rază lungă, iar rachetele iraniene nu pot fi oprite de actualele sisteme de apărare antiaeriană, după cum s-a văzut în Israel.
Cert e că SUA ar putea să scadă și mai mult prețul petrolului dacă ar prelua controlul Iranului, așa cum a făcut în Venezuela. Situația ideală pentru americani e ca actualul regim de la Teheran să pice în urma unor revolte interne sau a unei trădări, pentru că scenariul privind războiul este imprevizibil și Rusia nu va accepta un conflict aproape de granițele sale. Pentru Rusia era dificil să ajute Venezuela, ținând cont de marea distanță dintre cele două țări, însă de Iran o desparte doar Marea Caspică. Un război SUA-Iran este puțin probabil și ar trebui să ne așteptăm mai mult la unul Israel-Iran, cu Israelul ajutat de SUA și Iranul de Rusia. Dar la mijloc ar putea să cadă și alte state din Orientul Mijlociu și conflictul să devină unul mult mai mare.
Strategia SUA pentru Venezuela și Iran se conturează tot mai mult ca o strategie pentru a prăbuși Rusia: Ucraina lovește rafinăriile din Rusia, scăderea prețului petrolului, sancțiuni economice mai dure pentru industria rusească, distrugerea sau sancționarea partenerilor Rusiei (nu doar Venezuela sau Iran au de pierdut, ci și China pierde indirect, iar India se confruntă cu sancțiuni din partea SUA pentru că nu renunță la petrolul rusesc).
Ucrainenii sunt convinși că prin scăderea prețului petrolului va fi distrusă economia Rusiei, care deja se confruntă cu numeroase probleme. Este adevărat că rușii au probleme economice, însă nu toți economiștii sunt convinși că Moscova se va prăbuși economic.
Phillip Inman, un economist britanic, explică pentru The Guardian că rușii pot rezista chiar dacă prețul petrolului va scădea. Britanicul enumeră marile probleme ale economiei rusești: dobânzile foarte mari de aproape la 20%, taxele într-o continuă creștere inclusiv în 2026, cheltuielile foarte mari pentru armată, o inflație de circa 6%. Dar Inman precizează că economia Rusiei nu este atât de dependentă de industria petrolieră, și chiar dacă ar pierde din cauza petrolului, a găsit resurse interne pentru a se stabiliza.
În ultimii 4 ani, Putin a reușit să reorganizeze întreaga economie a Rusiei. Spre exemplu, Rusia și-a format o flotă fantomă pentru a livra petrol și a continua să câștige bani. Flota aceasta s-a redus foarte mult în ultimul an, iar Ucraina nu a ezitat să lovească anumite nave cu drone. În urmă cu câteva zile, SUA a oprit două nave din flota Rusiei. Acțiunea Washingtonului e un alt semnal care arată că SUA nu mai are răbdare cu Putin și vrea să crească presiunea economică.
Ceea ce Rusia pierde din petrol recuperează pe plan intern, arată economiștii. Putin a crescut taxele pentru sistemul financiar rusesc, a introdus noi taxe pentru companiile strategice, a redus cheltuielile din anumite regiuni (în special cheltuielile pentru pensii și educație) și reușește să mențină un deficit bugetar de doar 3,5% din PIB. Chiar și împrumuturile pe care le face Kremlinul se concentrează pe piața internă, ceea ce reduce expunerea la creditorii internaționali și limitează riscurile finanțării externe. Economia Rusiei este construită pentru a rezista la toate sancțiunile, nu pentru a înregistra creșteri spectaculoase. Chiar dacă presiunile internaționale sunt într-o continuă creștere și SUA lovește partenerii strategici ai Rusiei, nu există premisele pentru o prăbușire a economiei Rusiei în 2026 sau 2027.
Dacă Zelenski l-a convins pe Trump să crească presiunea pe industria petrolieră rusească, sperând că asta va duce la colapsul Rusiei, atunci poate avea o surpriză la final de an, pentru că economiștii nu prevăd această prăbușire. Inclusiv economiștii de la Atlantic Council precizează că economia Rusiei a stagnat în 2025, dar nu dă semnale de colaps și există multe alte sancțiuni pe care SUA, UE și Marea Britanie le pot impune.
Economiștii internaționali sunt de acord că Rusia va pierde bani din cauza prețului petrolului, însă aceștia arată că Putin a luat măsuri pentru a-și apăra economia. Războiul din Ucraine este departe de acel moment în care poate fi decis de o prăbușire economică a Rusiei.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
