Diana Șoșoacă este marea surpriză din sondajele pentru alegerile prezidențiale, fiind pe locul doi sau trei în ultimele luni. Senatoarea are un mic partid, SOS România, dar acest lucru nu reprezintă un impediment pentru ambițiile sale politice.

Diana Șoșoacă este măsurată la 19,1% într-un sondaj INSCOP pentru alegerile prezidențiale, cu actualii lideri de partide. Senatoarea ar fi depășită doar de Marcel Ciolacu, liderul PSD, care ar avea 27,4%. În cazul în care ar intra în cursă și Mircea Geoană, Diana Șoșoacă ar ajunge pe locul 3, cu o intenție de vot de 14,4%. În ambele scenarii, Șoșoacă este în creștere semnificativă față de lunile precedente.

Diana Șoșoacă este pe locul 3 și la capitolul notorietate, fiind măsurată la 93,8% într-un sondaj INSCOP. Aceasta e depășită doar de Klaus Iohannis și Gabriela Firea și având mai multă notorietate decât Mircea Geoană, care în sondaje pare favorit la alegerile prezidențiale. La capitolul încredere, liderul SOS România este pe locul 5, cu doar 22,7%.

Inclusiv partidul SOS România, care nu are o rețea de filiale în toată țara, profită de notorietatea Dianei Șoșoacă și reușește să treacă de 5% în sondaje, ceea ce i-ar asigura intrarea în Parlament și circa 20-30 de deputați și senatori.

Efectul social media

Diana Șoșoacă nu are de partea sa un partid puternic care să o ajute și nici nu beneficiază de finanțările de la stat, cum au celelalte partide. Toată campania Dianei Șoșoacă se bazează pe social media, unde și-a construit o întreagă comunitate.

Ceea ce nu au înțeles ceilalți politicieni români e faptul că social media s-a modificat radical în ultimii 5 ani, mai ales în timpul pandemiei. Dacă în 2010 social media era dominat de tinerii cu studii superioare – care nu sunt interesați foarte mult de politică și alegeri – în prezent social media a ajuns dominat de adulți sau de persoanele care se apropie de vârsta pensionării sau persoane cu un nivel scăzut de educație. Social media s-a extins inclusiv în mediul rural. Prețurile tot mai mici pentru smartphone-uri și extinderea rețelei de internet au făcut ca persoanele cu venituri foarte mici să aibă acces la social media. Imediat au apărut conspiraționiștii, negaționiștii, naționaliștii, extremiștii și alte categorii de utilizatori.

Diana Șoșoacă are o pagină Facebook cu 456.000 de urmăritori, deschisă în februarie 2021. Nu a avut reclame plătite, iar tot impactul său este organic. Cele mai vizualizate sunt materialele video sau live-urile senatoarei. Numărul de vizualizări al unui video depinde foarte mult de numărul de distribuiri. Aceasta are unele video-uri cu 170.000 de vizualizări, ceea ce reprezintă un rezultat foarte bun. Doar George Simion reușește uneori să o depășească în online, dar acesta are un număr de 3 ori mai mare de urmăritori pe pagina sa și plătește frecvent reclame de promovare.

Pandemia și vaccinul

Diana Șoșoacă s-a remarcat în social media în perioada pandemiei, când traficul pe internet a crescut foarte mult. Acesta a contestat toate restricțiile, masca și apoi a respins orice vaccinare anti-Covid19. Senatoarea s-a poziționat încă de la început împotriva guvernului și a atras de partea ei toți cetățenii nemulțumiți. Trebuie să ținem cont de faptul că în România s-au vaccinat sub 50% dintre cetățeni, ceea ce înseamnă că ceilalți 50% au refuzat vaccinarea și au împărtășit unele dintre ideile senatoarei.

Diana Șoșoacă ar fi primit peste 100 de amenzi pentru că nu a purtat masca în timpul pandemiei, spune Antena 3. Dar de fiecare dată când Guvernul a renunțat la restricții, Diana Șoșoacă a considerat că era victoria sa și anunța pe social media.

În timpul pandemiei sau vaccinării, aceasta a provocat mai multe scandaluri și a lansat acuzații dure. Diana Șoșoacă are inclusiv un dosar penal pentru că a blocat vaccinarea într-un centru din Iași, ceea ce o ajută să atragă simpatia românilor care refuză vaccinurile. De doi ani de zile, dosarul respectiv nu înregistrează niciun progres și nici măcar nu a fost pusă sub urmărire penală.

Șoșoacă vs. Ucraina

Senatoarea s-a implicat și în cazul Ucraina, profitând de nemulțumirile românilor. Zelenski, președintele Ucrainei, a vizitat România în luna octombrie, dar nu a mai venit și în Parlament deoarece îl aștepta confruntarea cu Diana Șoșoacă.

„Dacă vi-l prind în Parlament pe Zelenski, va fi rău, puteți să aduceți tot SPP-ul din lumea asta!” anunța Șoșoacă.

Președintele Ucrainei a evitat contestațiile senatoarei, mai ales că se putea confrunta și cu contestațiile grupului AUR, condus de George Simion.

Diana Șoșoacă a depus inclusiv un proiect de lege pentru unirea României cu Republica Moldova, dar și cu unele teritorii din Ucraina. Kievul a sancționat-o pe Șoșoacă și a introdus-o pe lista neagră, considerând-o o amenințare pentru securitatea Ucrainei. Acest lucru nu a făcut decât să o ajute pe senatoare, deoarece problemele dintre Ucraina și România sunt arhicunoscute, iar autoritățile de la Kiev evită să asculte solicitările Bucureștiului.

„Problema Ucrainei este că deține teritorii care nu îi aparțin și de aceea am depus și în Parlamentul României un proiect de lege prin care România să își recupereze teritoriile deținute ilegal de Ucraina”, declara Șoșoacă.

Pentru aceste critici la adresa Ucrainei, senatoarea a fost considerată un agent al Rusiei, mai ales după ce a făcut câteva vizite și la Ambasada Rusiei la București. Totuși, discursul său despre unirea cu Republica Moldova sau teritoriile din Ucraina nu reprezintă motiv de bucurie pentru Moscova și nu respectă agenda Rusiei. Diana Șoșoacă doar profită de naționalismul românesc, pentru a mai atrage câteva like-uri pe rețelele de socializare.

Șoșoacă vs. Simion

Deși au intrat împreună în Parlament, Diana Șoșoacă și George Simion și-au separat drumurile. Mai exact, AUR a decis să o excludă din partid deoarece risca să aibă mai multă notorietate decât Simion. Ulterior, s-a demonstrat că Șoșoacă este capabilă de acest lucru, iar sondajele din prezent sunt dovada clară. Diana Șoșoacă este mai bine clasată decât George Simion.

Diana Șoșoacă l-a acuzat pe Simion că ar fi „un susținător al violurilor”. La rândul său, Simion a acuzat-o că ar fi de partea PSD și l-ar ajuta pe Marcel Ciolacu. Cei doi nu colaborează în Parlament, însă nu e exclus să o facă la alegerile din 2024. Totuși, extremismul Dianei Șoșoacă poate construi imaginea că George Simion este un politician mai abordabil pe scena politică.

AUR și SOS România ar putea strânge împreună circa 25-26% la viitoarele alegeri parlamentare, dacă se vor confirma sondajele din prezent. Va fi mult prea puțin pentru a guverna împreună. SOS România atrage direct voturi de la AUR, doar că momentan nu are o rețea puternică de filiale.

Impactul pe care Diana Șoșoacă îl va avea la alegeri va depinde foarte mult de ceilalți candidați și dacă aceștia o vor izola pe scena politică. În ritmul actual, senatoarea are șanse să intre în turul 2 la alegerile prezidențiale, călcând pe urmele lui Corneliu Vadim Tudor. În anul 2000, Vadim Tudor intra în turul 2 împotriva lui Ion Iliescu, fiind învins după ce electoratul a trecut de partea fostului Președinte al României.

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News