Fondul Român de Contragarantare (FRC) este de departe cea mai bănoasă sinecură politică. Altfel, cum ne-am explica faptul că instituția din subordinea Ministerului Finanțelor are, potrivit ultimelor date oficiale, 32 de angajați și o conducere asigurată, Atenție!, de 11 directori și șefi de serviciu, respectiv:
Direcția IT – un director și un subordonat;
Direcția Managementul Riscului – un director și un subordonat;
Direcția Juridică – un director, un șef serviciu și 3 subordonați;
Direcția Economică – un director, un șef serviciu și 3 subordonați;
Direcția Contragaranatre – un director, 3 șefi serviciu și 5 subordonați;
Direcția Guvernanță – un director și 3 subordonați;
Audit – șef serviciu, fără niciun subordonat;
În plus, pe lângă aceste posturi de șefi se regăsesc și 7 membri ai Consiliului de Supraveghere și 3 membri de directorat.
Fondul Român de Contragarantare (FRC) este instituția care oferă băncilor o garanție suplimentară, în numele și în contul statului, pentru creditele pe care le acordă persoanelor fizice sau juridice în cadrul unor programe guvernamentale de tipul „Noua casă” sau, mai nou, Student Invest și Family Start. Concret: FRC nu face altceva decât să garanteze băncilor că-și vor recupera banii, indiferent dacă cei cărora le-au acordat credite cu dobânzi preferențiale nu le mai plătesc.
Salarii de nabab
Cu un șef al Consiliului de Supraveghere care câștigă lunar 12.000 de lei și alți șase colegi cu indemnizații de 8.000 de lei, plus membrii directoratului care primesc zeci de mii de lei pe lună, statul cheltuie aproximativ 21.000 de euro lunar doar pentru salariile și indemnizațiile celor 10 membri ai conducerii FRC.
În aceste condiții, nu putem să nu ne întrebăm de ce este nevoie de o armată întreagă de șefi pentru o insituție cu doar 32 de salariați? Cine sunt ei, și mai ales, ce produc atât de valoros?
Deși este o instituție cu profil economic, din Consiliul de Supraveghere a Fondului Român de Contragarantare este compus mai degrabă din sinecuri politice.
Consiliul este condus în prezent de către Cristian Socol (FOTO), autorul celebrei strategii „wage-led growth” din programul economic al lui Liviu Dragnea. A fost prezentat în 2014 ca făcând parte din „familia” mai extinsă lui Viorel Hrebenciuc, fost lider PSD și condamnat la închisoare pentru obținerea de foloase necuvenite.
Viziunea sa conomică e simplă și nu diferă mult de modelul de economie adoptat în ultimii ani ai lui Fidel Castro în Cuba: wageledgrowth – adică, pe înțelesul oricui, statul se împrumută și aruncă în economie banii împrumutați pentru consum, consum care asigură creșterea. Problema acestui model constă în faptul că el funcționează parțial numai dacă consumi din producția internă + limita lui: nu poți arunca cu bani la infinit.
Iar în caz de criză bugetară – produsă chiar de wageledgrowth -, intri la rupere în mediul de afaceri de unde razi tot ce mișcă și plătește. Potrivit teoriilor puse în practică de domnul profesor doctor Socol, creșterea economică se bazează pe deficite – cum s-a si ajuns, dealtfel: dacă scazi deficitul comercial și cel de cont curent, economia se prăbușește pur și simplu: cu alte cuvinte, sănătatea economică îi dăunează, la propriu, României – dacă întrerupem heroina pacientul își pierde cunoștința.
Așa se face că, în timp ce premierul Marcel Ciolacu și ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, pregăteau ordonanța austerității, Consiliul de Supraveghere condus de Cristian Socol a votat o reorganizare prin care s-au creat 6 noi posturi, conform anunțurilor de recrutare postate pe site-ul oficial al Fondului Român de Contragarantare:
Ce caută Consiliul de Supraveghere așa urgent, în timp ce Guvernul nu mai știe de unde să scoată bani pentru ca țara să nu fie aruncată în haos și ca investițiile majore să fie blocate sau chiar anulate: o secretară (la care se specifică doar studii economice), un jurist de la care nu se cere nici măcar un an experiență în domeniu și alte posturi în direcția condusă de Andreia Surcel, direcție care în prezent are doar un director și un subordonat.
Legătura dintre Socol și Andreia Surcel este una mai veche. Surse au precizat pentru PS News că în 2020, Andreia Surcel a fost concediată ca urmare a unei reorganizări, moment în care aceasta s-a și pensionat pe motive medicale. Însă, la doar o lună de zile după ce a fost declarată inaptă din punct de vedere medical (fiind pensionată cu handicap de gradul 3), după ce a fost reintegrată ca urmare a unei decizii judecătorețști în primă instanță, aceasta a fost declarată de o altă comisie de muncă ca fiind aptă să lucreze norma întreagă de 8 ore/zi.
Ulterior, când Cristian Socol a ajuns în fruntea Consiliului de Supraveghere, acesta a numit-o pe Andreia Surcel în directorat, cu toate că în acel moment era în proces cu Fondul de Contragarantare, iar casa de avocatură care reprezenta Fondul a trimis o informare către mebrii CS-ului că nu este indicat să o promoveze în directorat pentru că în acest fel va diminua substanțial șansele Fondului de a câștiga procesul cu aceasta.
Însă, prospăt instalat în fruntea Consiliului de Supraveghere, Socol a ignorat opinia avocaților și împreună cu membrii CS-ului, promovați de PSD, au numit-o membru în directorat.
Tot din postura de șef al CS, din luna mai și până în prezent Socol a făcut 6 noi angajări, a mărit salariile la 9 persoane, astfel că la unii salariul a crescut chiar și cu 30%.
Socol și apropiații săi au mai avut, însă, o tentativă de a mări lefurile sinecurilor politice. În martie 2023, președintele Consiliului de Supraveghere, împreună cu membrii CS, majoritatea fiind oameni din PSD – Alexandru Petrescu, în prezent președinte al Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, Eduard Milke, directorul de cabinet al ministrului Câciu, Florin Lixandru, secretar de stat la Ministerul Educației, au făcut o ședință de Consiliu de Supraveghere în care au propus mărirea lefurilor la angajații FRC cu 12%. Lucrul acesta se întâmpla în timp ce România anunța că există o gaură de miliarde de euro în bugetul țării.
Dar nimic nu l-a împiedicat pe Socol să își ducă planul la capăt, el fiind chiar unul din creierele din spatele măsurilor fiscale – inclusiv, ba chiar mai ales – al impozitării cifrei de afaceri la marile companii.
Așa se face că, de-a lungul timpului, Socol și-a păstrat la Fondul Român de Contragarantare doar apropiații, chiar dacă cei mai mulți nu au nicio treabă cu posturile pe care le ocupă.
Să vă mai spunem că Farmache Stere (70 de ani), în prezent președinte al directoratului și bineînțeles unul dintre oamenii apropiați lui Socol, încasează atât pensie specială, cât și indemnizație de la FRC de aproximativ 25.000 lei/lună?
Să mai spună cineva că Fondul Român de Contragarantare (FRC) nu este de departe cea mai bănoasă sinecură politică.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
