Alianţa pentru Unirea Românilor a organizat, joi, un protest în faţa sediului Autorităţii Electorale Permanente din Bucureşti, acuzând subminarea votului românilor din diaspora. Liderul AUR, George Simion, a făcut un apel către românii din diaspora să vină în ţară să îşi exercite dreptul de vot pentru că Marcel Ciolacu îşi bate joc de ei.
Potrivit AUR, românii din afara graniţelor sunt împiedicaţi să îşi exercite dreptul la vot, prin revenirea la o singură zi în care se poate vota, închiderea unor secţii de vot în care au votat în trecut un număr important de cetăţeni dar şi imposibilitatea de a vota prin corespondenţă.
Acuzațiile false ale liderilor AUR
În realitate, lucrurile nu stau așa cum susțin liderii AUR. Cetățenii cu drept din diaspora pot vota în numai puțin de 915 secții la alegerile din 9 iunie, un număr dublu față de europarlamentarele din 2019 și chiar mai mare decât secțiile deschise la alegerile parlamentare din 2020.
Cele mai multe secții de votare anul acesta sunt în Italia, adică 150. Pe locul al doilea este Spania, cu 147 de secții, și Marea Britanie, cu 104 secții de votare. 67 de secții de votare sunt în Franța și principatul Monaco și 52 în Republica Moldova. Deschiderea a aproape 1.000 de secții de votare compensează tocmai faptul că alegerile se vor organiza pe parcursul unei singure zile. Românii din străinătate au așadar suficient de multe secții la care să se prezinte.
La alegerile europarlamentare din 2019, au fost 441 de secții de votare. Dintre acestea cele mai multe, 75 de secții, au fost în Italia, urmată de 50 în Spania, 36 în Republica Moldova, 31 în Statele Unite ale Americii, 29 în Regatul Unit al Marii Britanii, 25 în Germania.
Potrivit datelor MAE, la alegerile parlamentare din 2020 au fost deschise 748 de secții de votare pe parcursul a două zile – sâmbătă, 5 decembrie și duminică, 6 decembrie 2020. Mai mult decât atât, în 2024 vom avea de peste două ori mai multe secții de votare deschise în străinătate decât anul 2016. Atunci au fost deschise doar 417 secții de votare.
Ce urmărește AUR
Deși liderii AUR propagă aceste dezinformări, scopul partidului este cât se poate de clar: capitalizarea electorală. Concret, criticile aduse guvernului pot fi folosite pentru a mobiliza susținătorii partidului în vederea alegerilor. Prin sublinierea unei posibile neglijențe a guvernului în deschiderea secțiilor de votare, AUR poate încerca să arate că este singurul partid preocupat de nevoile diasporei și că este gata să lupte pentru drepturile acestora.
AUR ar putea încerca să câștige simpatia comunității din diaspora, criticând guvernul pentru ceea ce consideră a fi o reprezentare deficitară a intereselor acestora. Prin apărarea dreptului la vot al românilor din străinătate și sublinierea neajunsurilor în acest sens, AUR ar putea spera să atragă voturile din diaspora. Pentru AUR, votul diasporei este esențial, ținând cont că intrarea în Parlament după alegerile din 2020 s-a datorat în special votului românilor din diaspora. La alegerile din 2024, AUR s-ar putea baza în continuare pe votul românilor din străinătate.
Totodată, criticile aduse guvernului pot servi și ca o modalitate de a distrage atenția de la eventuale probleme sau neajunsuri interne ale partidului AUR. Înlocuind discuțiile despre propriile lor controverse sau deficiențe cu critici la adresa guvernului, AUR ar putea încerca să-și mențină susținerea și interesul publicului.
În concluzie, deși AUR propagă aceste dezinformări în mod conștient, scopul lor este unul electoral.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
