Invitat marți în emisiunea Puterea Știrilor, eurodeputatul Victor Negrescu, negociatorul-şef al bugetului Uniunii Europene pentru anul 2025, a declarat că este necesară introducerea în Constituţie a faptului că România este ţară membră a Uniunii Europene şi a NATO.
România a aderat la NATO pe 29 martie 2004, alături de Bulgaria, Estonia, Lituania, Letonia, Slovacia și Slovenia, toate țări aflate înainte de 1990 în spațiul de influență ex-sovietic.
„Am insistat și revin cu această idee, în eventualitatea unei viitoare modificări a Constituției României, să scriem negru pe alb că România este stat membru NATO și stat membru al Uniunii Europene, ca să înțelegem care este direcția, care sunt avantajele, să le explicăm românilor într-o manieră coerentă și să ne asumăm această apartenență. Pentru că. atunci când apar beneficii – și avem beneficii prin apartenența la cele două structuri – apar și responsabilități. Știu că nu vrem responsabilități. Nimeni nu vrea responsabilități, dar da, este o responsabilitate pentru noi să îmbunătățim tot ceea ce înseamnă zona de apărare, ca Armata Română să fie performantă, ca militarii români, mai ales soldații, să fie bine plătiți. E o responsabilitate. Dacă nu facem aceste lucruri, nu putem doar să așteptăm ca ceilalți să ne apere.
Aici, România a adresat o invitație și către celelalte state NATO, care nu alocă 2,5% din PIB pentru apărare, cum alocăm noi. Adică trebuie să o spunem clar, și Olanda are o responsabilitate. Și Luxembourg are responsabilitatea aceasta. Această apărare colectivă nu vine de-a gata. Acest lucru presupune eforturi. Războiul din Ucraina, conflictul din Orientul Mijlociu, aceste două tragedii ne arată că trebuie să luăm măsuri de siguranță, că trebuie să acționăm investind în viitor”, a declarat Victor Negrescu, la Puterea Știrilor.
Încă de dinainte de aderarea la NATO, România a participat cu trupe la misiuni externe ale Alianței Nord Atlantice.
Au fost mai întâi militarii trimiși în Afganistan, țară în care forțele aliate au intrat după atentatele de pe 11 septembrie 2001, din Statele Unite.
În cei 19 ani de prezență în Afganistan (2002-2021) Armata Română a avut în misiune 32.000 de militari. 27 dintre ei au murit pe front.
După Afganistan, România a continuat să participe la misiuni externe ale NATO, între care cele din Irak și Balcani.
În acest moment, România are dislocați în teatrele de operații din Balcanii de Vest peste 400 de militari, în misiuni ale NATO și Uniunii Europene de menținere a stabilității. Aproximativ jumătate dintre ei sunt în Bosnia și Herțegovina.
România are beneficii directe din aceste misiuni: cel mai important câștig este menținerea trupelor antrenate în scenarii reale.
Anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia, în 2014, a pus pe jar România, care la acea vreme, era condusă de președintele Traian Băsescu.
La summitul NATO din 2014, din Țara Galilor, care a avut loc după anexarea teritoriului ucrainean, președintele Traian Băsescu a anunțat că România are, în sfârșit, un plan de contingență făcut împreună cu NATO.
Planul prevedea acțiunile concrete pe care le putea face România în cazul în care era afectată de vreun război.
Tot de atunci, NATO ajută România să-și țină în siguranță spațiul aerian.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
