Ministerul Finanțelor este unul dintre cele mai importante ministere din orice guvern, însă PSD și PNL au fugit de responsabilitatea de a-l prelua, în condițiile în care urmează să reducă deficitul bugetar. În ultimii 3 ani, PSD și PNL și-au asumat în mod egal controlul asupra finanțelor, iar rezultatele nu au fost unele dintre cele mai bune, după cum o arată situația financiară din prezent.
UDMR și Ministerul Finanțelor
Coaliția pentru guvernul Ciolacu 2 este formată din PSD, PNL și UDMR. Partidul maghiarilor este cel mai mic din această coaliție, obținând doar 6% la alegerile parlamentare, însă a primit două ministere foarte importante: Ministerul Dezvoltării, unde ministru va fi Cseke Atilla, și Ministerul Finanțelor, care va fi condus de Tanczos Barna.
Tanczos Barna are studii în economie, la ASE București și CV-ul îl poate recomanda pentru această funcție. În perioada decembrie 2020-iunie 2023, acesta a mai avut funcția de ministru al mediului, unde rezultatele sale au fost foarte slabe, încercând mereu să găsească o legislație care să permită uciderea urșilor.
Odată cu preluarea Ministerului Finanțelor, UDMR reușește să între în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Ministrul finanțelor este membru CSAT, unde se iau cele mai importante decizii privind securitatea națională a României. Din acest punct de vedere, se ridică mai multe semne de întrebare privind trecutul lui Tanczos Barna, care este parte din rețeaua de finanțări a Budapestei în Transilvania. Barna este conectat la asociațiile maghiare care primesc bani de la guvernul de la Budapesta pentru a crește influența Ungariei în României.
Austeritatea, pe mâna UDMR
România este obligată să-și reducă deficitul bugetar, care la final de 2024 va fi între 8 și 9%. Marcel Ciolacu făcea aceeași promisiune și la sfârșit de 2023, dar în acest an a reușit doar să crească exagerat de mult deficitul bugetar. Fără un plan solid și credibil de reducere a deficitului va fi greu să convingă pe cineva că va atinge acest obiectiv în 2024.
Tanczos Barna a precizat că misiunea sa la Ministrul Finanțelor este aceea de a asigura predictibilitate și credibilitate, fără să precizeze ce măsuri va propune.
„În această perioadă plină de provocări, obiectivul nostru este să asigurăm predictibilitate şi credibilitate printr-o abordare responsabilă şi raţională a politicilor fiscal-bugetare”, a declarat ministrul UDMR.
Guvernul Ciolacu 2 va trebui să vină imediat cu o Ordonanță de Urgență (OUG) care să arate în ce direcție merge România, deoarece în 2025 sunt prevăzute mai multe creșteri de salarii și pensii. Cu un deficit de aproape 9% este evident că România nu-și mai permite alte creșteri de cheltuieli. Tanczos Barna, din calitatea de ministru al finanțelor, va avea misiunea de a comunica aceste măsuri. PSD și PNL speră că nu vor deconta electoral dacă UDMR va fi cel care le va anunța, însă niciun politician nu poate fi sigur de acest lucru și nimeni nu știe cum vor reacționa bugetarii sau pensionarii.
Primele discuții: înghețarea salariilor și pensiilor
La nivelul guvernului au loc primele discuții privind măsurile care trebuie adoptate până la final de 2024, pentru a împiedica intrarea în vigoare a unor legi care vor mări deficitul bugetar. Potrivit primelor măsuri, salariile bugetarilor și pensiile ar urma să înghețe la nivelul din 2024.
La 1 ianuarie 2025 trebuie mărite pensiile ținând cont de rata inflației și creșterea salariului mediu brut. Guvernul ar pregăti o OUG prin care să împiedice acest lucru și să mențină pensiile la nivelul din 2024, până la o nouă lege a pensiilor.
Aceeași situație și pentru funcționarii din instituțiile statului, care vor avea salariile la nivelul din decembrie 2024. Măsura se va aplica și pentru polițiști, militari, angajații din serviciile secrete, demnitari, parlamentari și aproape orice persoană plătită din banii statului.
Ar urma să fie înghețate sporurile, indemnizațiile, compensațiile și primele. De asemenea, aceeași măsură și pentru indemnizațiile pentru victimele dictaturii, invalizi, veterani și văduve de război, drepturile pentru revoluționarii din 1989, a celor pentru artiști și membrii Academiei, a personalului participant la misiuni pe teritoriul sau în afara teritoriului României.
Polițiștii, militarii și angajații din serviciile secrete ar urma să nu mai aibă vacanțele decontate (costul cazării). Pentru aceleași categorii ar urma să înghețe compensațiile pentru chirie și hrană.
Elevii ar putea să nu mai primească miere sau supliment nutritiv în școli, iar programul „Masă caldă” ar putea avea un buget mai limitat, fără să existe momentan o decizie finală. Călătoriile gratuite cu trenul pentru pensionari, studenți și alte categorii vor fi limitate la trei bilete dus-întors sau șase bilete simple.
Dar aceste măsuri nu vor fi suficiente pentru a reduce deficitul bugetar, ci doar vor împiedica creșterea acestuia în 2025. Pentru ca România să își reducă deficitul va trebui să taie alte cheltuieli sau să crească încasările la buget pentru a-și finanța cheltuielile din prezent. Opțiunea împrumuturilor pare și ea aproape de limită, deoarece datoria publică a trecut cu mult de pragul de 50% și riscăm să ne apropiem de 60%. În cazul în care va fi depășit pragul de 60%, atunci România nu va mai putea adopta moneda Euro.
Din programul de guvernare PSD-PNL-UDMR aflăm că deficitul bugetar ar urma să fie 7% în 2025, iar datoria publică să se mențină sub 60% din PIB. Dar nici în programul de guvernare nu apar măsuri concrete care să confirme că ar putea fi respectate aceste limite și România și-a pierdut credibilitatea, după cum o arată și rating-urile internaționale.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
