O nouă derogare pentru tratarea semințelor de porumb și floarea-soarelui. Ce spun ultimele date
Derogările pentru tratarea cu neonicotinoide a semințelor de porumb și floarea-soarelui: bucuria fermierilor, disperarea ecologiștilor
Fermierii pot aplica și în campania agricolă de primăvară, produse pe bază de neonicotinoide pentru tratarea semințelor de floarea soarelui și de porumb. Ministrul Agriculturii a semnat autorizaţiile pentru utilizarea în situații de urgență a tratamentelor pentru semințele de porumb și floarea-soarelui. Strategia „De la fermă la furculiţă” prevede, însă, reducerea utilizării şi riscurilor asociate pesticidelor chimice cu 50% până în 2030.
Ministrul Florin BARBU a semnat autorizaţiile pentru utilizarea în situații de urgență a produselor de protecție a plantelor pentru tratarea semințelor de porumb și floarea-soarelui, în perioada 22 ianuarie – 21 mai 2024.
“Însămânțarea se va face numai în zonele şi pe suprafeţele puternic afectate de atacul dăunătorilor de sol, iar tratamentul semințelor de porumb și floarea-soarelui va fi efectuat numai de către prestatorii de servicii autorizați, iar parcelele de teren vor fi semnalizate ca atare”, se arata in anuntul MADR.
Reamintim ca la inceputul acestei saptamani, Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) a transmis Ministerului Agriculturii o solicitare pentru acordarea unor autorizări temporare pentru tratarea semințelor pentru culturile ce vor fi semănate în primăvară.
Articolul 53 al Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 permite introducerea pe piață a produselor fitosanitare pentru combaterea dăunătorilor de sol.
“Dovadă și că la nivel european au fost acordate 445 de derogări pentru statele membre, de la începutul acestui an”, se mai precizeaza in anuntul MADR.
Numarul de derogări acordate pentru fiecare stat membru UE
În perioada 1 ianuarie-16 noiembrie 2023 au fost acordate 445 de autorizații de urgență pentru utilizarea produselor de protecție a plantelor. Romania a primit 7.
Franța – 67; Germania – 63; Austria – 50; Italia – 41; Grecia – 29; Spania – 28; Slovacia – 23; Norvegia – 19; Belgia – 16; Cehia – 14; Letonia – 14; Finlandia – 11; Suedia – 11; Danemarca – 7; Lituania – 7; România – 7; Slovenia – 7; Luxemburg – 6; Polonia – 6; Olanda – 5; Estonia – 4; Croația – 3; Islanda – 2; Bulgaria – 2; Cipru – 1; Irlanda – 1; Portugalia – 1.
Reamintim ca neonicotinoidele sunt interzise în Uniunea Europeană din anul 2018, iar Curtea de Justiție Europeană a decis pe 19 ianuarie 2023 ca aceste autorizații (derogări) sunt nelegale și statle membre UE nu au voie să aprobe folosirea semințelor tratate cu neonicotinoide.
Substanțele destinate a combate anumite insecte din sol care pot ataca semințele plantelor, sunt clothianidin, imidacloprid și thiamethoxam.
Fermierii nu se pot descurca fără aceste nicotinoide, ecologiștii susțin cu voce tare că mor albinele!
Așa cum o arată cercetările agricole desfășurate la INCDA Fundulea și ICDPP București, utilizarea tratamentului cu neonicotinoide al semințelor rămâne soluția cu adevărat eficientă în diminuarea intensității atacurilor dăunătorilor de sol, deoarece fermierii nu au la dispoziție o substanță omologată, eficientă, în combaterea unei serii de dăunători din ce în ce mai lacomi. pecialiștii români afirmă că, după cinci ani de cercetare, tratamentul la sămânță cu neonicotinoide s-a dovedit a fi singurul care a avut eficiență și eficacitate.
„Alternativa este un piretroid de sinteză, categorie de substanțe care acționează doar prin contact, și nu trebuie să fii cercetător ca să înțelegi că dacă substanța nu ajunge în plantă, ea nu poate combate dăunătorul, deci avem nevoie de produse sistemice pentru că unele tratamente aplicate în vegetație au de multe ori toxicitate mult mai mare”, spunea cercetatorul, dr. Carmen Mincea pentru revista Fermierului.
Ecologiștii, însă, cer să se renunțe la neonicotinoide, acest lucru fiind o decizie înțeleaptă nu numai pentru natură, ci mai ales pentru om.
Potrivit WWF( Fundația Mondială a Naturii ), problema majoră este că “acestea rămân în plantă și afectează și alte insecte, de exemplu albinele și alți polenizatori, prin faptul că se hrănesc cu polenul, nectarul și gutația contaminate, iar la semănatul semințelor tratate se produce praf încărcat cu pesticide care se dispersează în aer, constând într-o sursă suplimentară de stres atât pentru polenizatori, cât și pentru mediu în general și oameni”.
Pentru a se reduce această problema, mai spune WWF, există numeroase reguli și un anumit tip de echipament ce poate fi folosit la semănat, însă nerespectarea acestora duce doar la retragerea autorizației de folosire a semințelor tratate, iar “societatea și mediul înconjurător rămân să suporte costurile de sănătate asociate cu prezența pesticidelor în plante, sol, apă, aer, produse agricole și alimentare”.
Peste 700 de oameni de știință cer înăsprirea legislației și cetățenii din toată Europa solicită de asemenea reducerea drastică a folosirii pesticidelor – petiția semnată de peste 1 milion de oameni a fost prezentată și dezbătută chiar la inceputul anului, pe 24 ianuarie, în Parlamentul European, după ce a trecut pragul necesar de semnături pentru a produce efecte juridice.
Dar deciziile nu iau fac “după ureche”
În România, există rezultatele parțiale ale unui studiu finalizat în anul 2021 sub egida Academiei de Științe de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești și coordonat dr. Emil Georgescu. Acest studiu și concluziile sale obținute în cadrul proiectului de cercetare ADER 4.1.5 constituie o bază solidă pe care Ministerul Agriculturii o are la dispoziție pentru a permite o utilizare cu caracter excepțional al insecticidelor care permit o combatere eficientă dovedită a dăunătorilor cu risc economic ridicat.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
