În timp ce premierul Ilie Bolojan și președintele Nicușor Dan promiteau dezvoltare și stabilitate, realitatea din programul de guvernare 2025–2028 arată altceva: o povară fiscală în creștere care va lovi direct în buzunarele românilor. Coaliția PSD–PNL–UDMR, sprijinită de Grupul parlamentar al minorităților naționale, a pregătit o serie de măsuri dure care vor însemna majorări semnificative de taxe și impozite, reducerea veniturilor și tăieri masive în sectorul public.
Măsurile luate în programul de Guvernare 2025–2028 al coaliției PSD–PNL–UDMR și al Grupului parlamentar al minorităților naționale
Programul de guvernare pentru perioada 2025–2028, asumat de coaliția PSD–PNL–UDMR și susținut de Grupul parlamentar al minorităților naționale, include o serie de măsuri economice dure. Potrivit documentului, guvernul intenționează să implementeze reduceri semnificative de cheltuieli și să introducă mai multe creșteri de taxe și impozite.
Reducerea cheltuielilor publice
-
Reducerea personalului din administrația centrală cu cel puțin 20%
-
Vor fi desființate posturi bugetare, în special cele vacante sau considerate neesențiale.
-
Restructurări masive în instituțiile publice pentru eficientizare administrativă.
-
-
Plafonarea salariilor în instituțiile autofinanțate
-
Salariile angajaților din companii și autorități care își acoperă singure bugetul (ex: ANAF, BNR, ASF etc.) vor fi limitate.
-
Scop: reducerea diferențelor salariale dintre bugetarii „de lux” și restul sistemului public.
-
Creșteri de taxe și impozite
-
Aplicarea contribuției la sănătate (CASS) pentru pensiile care depășesc 4.000 lei
-
CASS de 10% se va aplica doar asupra sumei care depășește 4.000 lei/lună.
-
Exemplu: la o pensie de 5.000 lei, CASS se aplică la 1.000 lei, deci 100 lei reținuți.
-
-
Majorarea impozitului pe dividende de la 8% la 16%
-
Se dublează impozitul perceput persoanelor fizice și firmelor pe veniturile din dividende.
-
-
Creșterea impozitului pe profit de la 10% la 16% (pentru unele companii)
-
Vizează marii contribuabili, companiile cu profituri ridicate.
-
Nu este clar dacă IMM-urile sau microîntreprinderile vor fi afectate.
-
Reformarea sistemului de ajutoare sociale
-
Ajustări ale ajutoarelor sociale
-
Se vor revizui criteriile de eligibilitate.
-
Ajutoarele sociale vor fi direcționate mai strict către beneficiarii reali.
-
Posibilă reducere a duratei și valorii ajutoarelor pentru persoane apte de muncă.
-
-
Reevaluarea sistemului de șomaj
-
Posibile modificări la perioada de acordare și cuantumul indemnizației de șomaj.
-
Încurajarea reangajării rapide prin măsuri active pe piața muncii.
-
Alte măsuri structurale (posibil incluse ulterior):
-
Digitalizare și eficientizare a aparatului bugetar
-
Automatizarea unor procese pentru a reduce numărul de angajați necesari.
-
Interconectarea bazelor de date între instituții.
-
-
Combaterea evaziunii fiscale
-
Intensificarea controalelor ANAF.
-
Digitalizarea caselor de marcat și facturarea electronică obligatorie.
-
Citește AICI programul integral al Guvernului Bolojan
Reforma pensiilor speciale
Planul viitorului guvern prevede, la capitolul pensii, creșterea vârstei de pensionare a magistraților la 65 de ani și adoptarea unor legi de salarizare noi, care să prevină procesele și calculul incorect al salariilor.
Alte măsuri prognozate:
Plafonarea câștigurilor din pensiile necontributive;
Reclasificarea personalului din instituții în vederea calculului vârstei de pensionare;
Sentințe unitare și criterii de performanță în justiție.
Reforma administrației centrale și locale
În privința administrației centrale, viitorul guvern își propune să reducă aparatul administrativ, care este „supradimensionat, fragmentat și, adesea, nefuncțional”.
În administrația centrală „vor avea loc fuziuni, comasări, desființări și reduceri de personal de cel puțin 20%. Vom elimina sporurile aberante, vom aplica o grilă de salarizare unitară și vom introduce criterii clare de performanță. Fiecare minister și agenție va fi supusă unui proces periodic de evaluare.”
În administrația locală, guvernul va introduce scheme de personal maximale și alocări bugetare în funcție de performanță. „Autorizațiile de construire, colectarea impozitelor, raportarea corectă a populației – toate vor deveni criterii de alocare fonduri de la bugetul central. Conform principiului – Resurse umane și logistice dimensionate eficient și utilizate la comun, un exemplu este Poliția locală va fi regândită și dimensionată în raportul cu populația și într-o colaborare pentru partajare resurse cu Poliția Română”, potrivit documentului.
Fonduri europene: Absorbție 100% a fondurilor de coeziune până în 2029
La capitolul ‘Investiții și proiecte europene’ din programul de guvernare, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) își propune o absorbție integrală a fondurilor de coeziune până în 2029, inclusiv prin reformarea mecanismelor financiare, pentru a asigura un flux coerent și predictibil al investițiilor.
Pentru eficientizarea absorbției se are în vedere simplificarea prin digitalizare a procedurilor de evaluare, verificare și autorizare, pentru reducerea duratei și a personalului alocat, realocarea sumelor neatribuite către priorități strategice, inclusiv preluarea de proiecte nefinanțate din PNRR, adaptarea fluxurilor financiare și procedurale la noile cerințe de raportare, monitorizare, dar și modernizarea apelurilor și ghidurilor solicitantului, prin simplificare și eliminarea cerințelor redundante.
MIPE intenționează introducerea unui sistem național de alertă timpurie și intervenție rapidă pentru proiectele întârziate și cu risc de dezangajare și crearea unui mecanism fast-track pentru evaluarea și contractarea proiectelor mature și fezabile, în special cele din domeniul transporturilor verzi, digitale sau strategice.
În ceea ce privește Fondul pentru o Tranziție Justă, se dorește evitarea riscului de pierdere a alocărilor aferente anului 2026 și accelerarea implementării proiectelor pentru modernizare și tranziție justă la nivelul celor șase județe eligibile – Hunedoara, Gorj, Dolj, Mureș, Galați, Prahova.
‘Principalele direcții de acțiune sunt: consultarea cu partenerii județeni și actualizarea planurilor de tranziție justă aferente celor 6 județe, în raport cu noile realități și gradul de maturitate al proiectelor; deblocarea implementării programului și elaborarea unui plan de măsuri pentru evitarea riscului de decomitere aferent Programului de Tranziție Justă; identificarea unui portofoliu de proiecte în vederea includerii la finanțare a acestora, pentru evitarea riscului de decomitere de peste 700 milioane de euro aferent anului 2026; pregătirea și lansarea implementării proiectelor aferente STEP (Platforma Tehnologiilor strategice pentru Europa, n.r.)’, precizează documentul.
În privința noului instrument european de sprijin financiar, Fondul Social pentru Climă (FSC), se urmărește transmiterea cu celeritate către Comisia Europeană a primei versiuni de lucru a Planului Național Social pentru Climă (PNSC) și stabilirea calendarului de lucru pentru pregătirea implementării FSC.
Pentru aceasta însă e necesară îndeplinirea unor condiții prealabile, fără de care Comisia Europeană va considera planul ca fiind nerelevant și îl va respinge: transpunerea Directivei ETS2 de către MMAP, prin actualizarea HG 780/2026 și a legislației secundare aferente; transpunerea Directivei UE 2023/1791 privind eficiența energetică, de către Ministerul Energiei, pentru a corela definiția sărăciei energetice cu prevederile FSC; elaborarea Planului Național de Renovare a Clădirilor, de către MDLPA, corelat cu indicatorii din PNSC și aprobarea PNIESC (Planul Național Integrat Energie-Schimbări Climatice), în versiunea sa revizuită, se mai arată în document.
Programul de guvernare mai stipulează, la capitolul ‘Investiții și proiecte europene’, pregătirea perioadei de programare a Cadrului Financiar Multianual 2028-2035, care prevede implicarea activă a României în procesul de negociere la nivel european pentru ca Politica de Coeziune să rămână principala politică de investiții structurale care sprijină eliminarea disparităților la nivelul Uniunii.
În document sunt prevăzute și o serie de reforme cum ar fi reducerea sporurilor și stimulentelor exagerate, indiferent de sursa de finanțare, unificarea sistemelor de raportare a indicatorilor de performanță la nivelul tuturor programelor europene și publicarea lunară a stadiului absorbției pentru PNRR, Politica de Coeziune și Fondul Social pentru Climă.
MIPE urmărește totodată simplificarea sprijinului pentru mediul privat prin regândirea programelor de sprijin, prin crearea unor instrumente sau fonduri de investiții.
Care sunt autostrăzile prioritare „la construit”
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
