Apar noi informații legate de arestarea preventivă a presupusului spion româno-moldovean Alexandru Bălan, în baza deciziei Curții de Apel București din 10 septembrie și căruia magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie i-au respins contestaţia la măsura arestării. Bălan este suspectat că a divulgat secrete de stat unor ofiţeri din cadrul Comitetului Securităţii de Stat – KGB al Republicii Belarus, „în condiţii de natură să pună în pericol securitatea naţională a României”, însă încadrarea a fost ulterior schimbată în tentativă la transmiterea de secrete de stat. Sentinţa ICCJ judecătorilor de la instanţa supremă este definitivă.
Ramificațiile anchetei duc în Ungaria, Cehia și Republica Moldova
În fața judecătorului de drepturi și libertăți de la Curtea de Apel, prin avocat, Bălan a cerut instanței să nu fie arestat preventiv, ci doar pus sub control judiciar, susținând că poate locui la o persoană din București, care se prezentase la instanță, dar care aștepta în afara sălii de judecată pentru a garanta că acesta ar putea locui la el.
Nu a fost nevoie, însă, de consimțământul scris al acestei persoane pentru că judecătorul a dat verdictul arestării acestuia pentru 30 de zile.
Reprezentantul Ministerului Public a susținut, în fața instanței, că “din probele administrate în cauză şi anume procesele verbale de investigații, procesele verbale efectuare a percheziţiilor domiciliare, corporale, procesele verbale de analiză a datelor obținute în urma cooperării cu autoritățile din Ungaria, Republica Moldova și Cehia și alte înscrisuri, rezultă bănuiala rezonabilă că inculpatul a comis infracțiunea pentru care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale”.
Întâlnirile în „sistem clandestin”
Procurorul de ședință a explicat instanței următoarele considerente pentru care cere arestarea preventivă a lui Alexandru Bălan:
“În cauză, s-a reținut faptul că începând cu anul 2024, inculpatul, prin acțiuni continue și conștiente, a intrat în legătură cu agenți ai unei puteri străine, în speță Republica Belarus, cu care a realizat două întâlniri în sistem clandestin pe teritoriul Ungariei, respectiv cu patru ofițeri de informaţii din cadrul Comitetului Securității de Stat-KGB ai Republicii Belarus, după cum se menționează și în procesele verbale și în informațiile obținute din Cehia. Potrivit art. 412 al. 2 Cod Penal se consideră tentativă și producerea sau procurarea mijloacelor și a instrumentelor precum și luarea de măsuri în vederea comiterii acestei infracțiuni.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
