Președintele Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu, a declarat marți, în emisiunea „Puterea Știrilor”, că instituțiile din România și din întreaga Europă au fost „surprinse și depășite” de evoluția campaniilor electorale din online, motiv pentru care AEP lucrează în prezent la un nou proiect legislativ privind reglementarea publicității politice digitale și a activității influencerilor în campaniile electorale.
Șeful AEP a explicat că noile reguli vor transpune în legislația națională prevederile Regulamentului european 900/2024 privind transparența și targetarea publicității politice.
„Vreau să știți că nu doar în România, peste tot în Europa, instituțiile au fost surprinse și depășite de realitatea tehnologică și modalitățile acestea de promovare”, a declarat Adrian Țuțuianu.
Potrivit acestuia, regulamentul european adoptat în 2024 definește pentru prima dată categoriile de participanți implicați în promovarea electorală online, inclusiv influencerii.
„De aceea a fost nevoie să se adopte un regulament european și l-a adoptat Comisia în 2024, Regulamentul 900, prin care definește diverse categorii de participanți la activitățile de promovare electorală, inclusiv pe cei pe care îi numim influenceri”, a explicat președintele AEP.
Grup de lucru între AEP, CNA, ANCOM, DNSC și Autoritatea pentru Protecția Datelor
Adrian Țuțuianu a anunțat că AEP a constituit deja un grup de lucru interinstituțional care pregătește proiectul de lege pentru implementarea regulamentului european.
„Am constituit un grup de lucru interinstituțional – AEP, ANCOM, CNA, Autoritatea pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal și DNSC – în cadrul căruia discutăm și suntem aproape de finalizare cu proiectul de lege privind măsuri de punere în aplicare a dispozițiilor acestui Regulament 900/2024. La nivel european, doar nouă state au adoptat niște reglementări. Deci iată că nu suntem noi o excepție. Noi am comunicat Comisiei Europene că suntem cu proiectul în lucru și că estimăm că va fi finalizat în două săptămâni de zile”, a spus șeful AEP.
Acesta a explicat că instituția nu are drept de inițiativă legislativă, motiv pentru care proiectul va trebui asumat fie de Guvern, fie de o majoritate parlamentară.
„Va trebui să-l punem pe masa Guvernului să-l adopte ca proiect de lege, cu rugămintea de a-l dezbate Parlamentul în procedură de urgență, sau varianta B – eventual o majoritate parlamentară, partidele să-și asume acel proiect sub semnătura unor inițiatori”, a precizat Adrian Țuțuianu.
„Astăzi nu avem suficiente instrumente”
Întrebat dacă AEP are în prezent suficiente instrumente pentru a controla campaniile online, președintele instituției a răspuns ferm că nu.
„Nu are suficiente. În primul rând că nu avem abilitarea legală pe anumite lucruri. Înlăturarea conținutului nelegal, identificarea și așa mai departe presupun anumite dotări informatice complexe. Suntem în analiză și cu acest subiect și evident că va trebui apoi să mergem să solicităm sprijinul Guvernului pentru finanțare”, a afirmat șeful AEP.
Președintele Autorității Electorale Permanente a dat exemplul Franței, unde autoritățile au creat o structură specializată pentru combaterea dezinformării și a campaniilor de influență.
„Există state, cum este Franța, care au făcut mai mult decât să urmărească și să împuternicească pe cineva pe publicitatea politică. Au făcut o instituție care se ocupă de dezinformare, de știri false, de narativele acestea promovate, în special din zona estică a Europei”, a declarat Adrian Țuțuianu.
Acesta a precizat însă că o astfel de structură ar depăși atribuțiile AEP. „În niciun caz nu este treaba Autorității Electorale Permanente”, a subliniat acesta.
„Din ce am convenit noi acum în acest grup interinstituțional, principalele atribuții pentru punerea în aplicare a regulamentului trebuie să le aibă AEP-ul și CNA-ul. Este vorba de publicitatea online și offline”, a explicat acesta.
Adrian Țuțuianu: „Astăzi nu cred că putem controla absolut totul”
Șeful AEP a avertizat că lupta împotriva dezinformării electorale este extrem de complicată și că niciun stat european nu poate controla complet fenomenul.
„Astăzi nu. Astăzi nu avem instrumente suficiente împotriva dezinformării electorale și nici nu cred că vom putea să controlăm absolut totul. Platformele mari au o atitudine destul de reținută în a da jos conținutul acesta care este nereal, propagandă și așa mai departe, pentru că este o linie de demarcație destul de fină între dreptul la liberă exprimare și dezinformare”, a explicat președintele AEP.
Țuțuianu a oferit și exemplul companiei Meta, despre care spune că a refuzat să pună în aplicare deciziile Biroului Electoral Central în timpul alegerilor din 2024-2025.
„Platforma Meta a refuzat să pună în aplicare deciziile Biroului Electoral Central în competițiile din 2024-2025, motivând tocmai că decizia BEC încalcă dreptul la liberă exprimare”, a declarat acesta.
„Bulgaria și Republica Moldova s-au confruntat cu aceleași probleme”
„Am analizat recent un material din Bulgaria, unde au avut loc alegeri. Să știți că s-au confruntat cu același tip de probleme cu care ne-am confruntat noi. Republica Moldova, care a avut alegeri recent, s-a confruntat cu același tip de probleme. Mi-am propus ca în toamnă, undeva în octombrie, de ziua Autorității Electorale Permanente, să organizez o dezbatere la care să invităm autoritățile electorale din toate statele care au avut alegeri în ultimii doi ani de zile.
Să încercăm să discutăm despre modul de punere în aplicare a acestui regulament, despre provocări, învățăminte pe care le-au tras fiecare și să începem să încercăm să updatăm continuu cadrul normativ”, a conchis președintele Autorității Electorale Permanente.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
