Gafe, declarații inconsecvente, consternare, lipsă de profesionalism, și clarificări venite (foarte) târziu.
Încă de la finalul lunii iulie, Rusia bombardează porturile dunărene din apropierea graniței României, iar statul român a condamnat ferm atacurile inițiale ale Kremlinului asupra porturilor ucrainene. Cu toate acestea, nu pare să fi intensificat protecția militară la graniță. Iar ultimele două săptămâni au venit cu provocări reale: fragmentele a trei drone lansate de ruși, găsite pe teritoriul românesc. Nu suntem într-o piesă de Eugen Ionescu, ci este doar „rolul” jucat de autorități pe o scenă instabilă geopolitic.
Iar între timp, Rusia continuă atacurile. Dincolo de incidentul din Polonia, este prima dată de la invazia totală a Rusiei în Ucraina când drone ale rușilor au căzut pe teritoriul unei țări membră NATO.
Trei drone – niciuna identificată de sistemele aeriene tip radar
Primul incident – 6 septembrie
Când Oleg Nikolenko, purtător de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe, a declarat că o dronă a căzut și a explodat pe teritoriul României, autoritățile române au negat că ar fi vorba de un obiect rusesc, dar apoi au revenit și au confirmat că într-adevăr, s-au găsit fragmente în satul Plauru, vizavi de portul ucrainean Ismail.
Șeful statului, Klaus Iohannis, a respins ințial rapid și categoric afirmația.
„Pot să vă spun că nu a existat nicio piesă și nicio dronă și nicio altă parte a vreunui dispozitiv care a ajuns în România. Noi avem control total asupra spațiului nostru național. Am verificat absolut tot şi pot să liniștesc populația. Nu a existat nimic ce a ajuns în România. Însă da, suntem îngrijoraţi fiindcă aceste atacuri au loc la o distanţă foarte mică de granița românească”, a spus preşedintele.
„Avem control total asupra spațiului nostru național, însă da, suntem îngrijorați, fiindcă aceste atacuri au loc la o distanță foarte mică de granița românească”, a precizat șeful statului.
Deși autoritățile ucrainene au postat imagini video cu explozia dronei, luni, guvernul român a negat categoric incidentul. Șeful Apărării a infirmat „în mod categoric informaţiile apărute în spaţiul public cu privire la o aşa-zisă situaţie apărută în cursul nopții de 3 spre 4 septembrie, în care drone ruseşti ar fi căzut pe teritoriul naţional al României”. El a afirmat că MApN a monitorizat situaţia şi că „în niciun moment mijloacele de atac utilizate de Federaţia Rusă nu au generat ameninţări militare directe la adresa teritoriului naţional sau apelor teritoriale ale României”.
Apoi, în timpul Summitului celor Trei Mări de la București, două zile mai târziu, ministrul român al Apărării Angel Tîlvăr a declarat că părți din ceea ce ar putea fi o dronă rusească „au căzut” pe teritoriul României.
Și șeful diplomaţiei de la Kiev, Dmitro Kuleba, susţine însă că are dovezi fotografice şi a sugerat că România ezită să recunoască din prudenţă şi din dorinţa de a nu escalada situația și a se ajunge la o confruntare cu Kremlinul.
Al doilea incident – 9 septembrie
MapN a anunțat că a găsit alte fragmente dintr-o dronă rusească, la circa 2,5 km sud-est de Plauru, după ce au fost sesizați de autoritățile locale.
Președintele Senatului şi șef al PNL, Nicolae Ciucă, a afirmat, ulterior, că trebuie demonstrat dacă incidentul s-a produs cu intenţie sau din greşeală. Fostul premier consideră că teritoriul şi populaţia României se află în siguranţă în acest moment.
Pe de altă parte, premierul Marcel Ciolacu a transmis că situaţia este monitorizată.
„Monitorizăm cu cea mai mare atenție evoluția și acționăm pentru creșterea securității aeriene a României, în vecinătatea zonei de război, în strânsă colaborare cu aliații noștri”, a notat șeful Guvernului.
De asemenea, purtătorul de cuvânt al MApN, Constantin Spînu, a declarat că fragmentele de dronă vor fi supuse expertizei tehnice, pentru a afla mai multe informaţii despre circumstanţele şi perioada în care acestea au ajuns pe teritoriul României. El a subliniat că este vorba „cu siguranţă” despre o altă locaţie decât cea în care au fost găsite fragmente zilele trecute.
„Nu am informaţii exacte câţi kilometri şi câţi metri sunt între cele două locaţii, însă sunt două locaţii diferite. Important este că rămânem în contact permanent şi cu structurile aliate, care sunt informate în timp real. Cel mai important mi se pare faptul că aceste atacuri trebuie condamnate cu fermitate. România condamnă cu fermitate aceste atacuri şi le spune pe nume: sunt crime de război. Orice atac împotriva infrastructurii civile, aşa cum este cea din porturile ucrainene de la Dunăre, împotriva zonelor locuite de populaţie civilă, sunt crime de război”, a punctat el.
Rusia pândește. Lipsa de reacție ne poate costa
Radu Carp, expert Geopolitică, declara recent, pentru PS NEWS, că în lipsa reacției adecvate a României în cazul acestor drone, vom vedea că aceste atacuri vor continua și se vor intensifica – ceea ce este foarte rău pentru comunitatea românească din acea zonă, dar și pentru posibilitățile Ucrainei de a transfera grâu pe Dunăre.
După primele investigații făcute de specialiștii MApN, ar rezulta că drona a zburat la mică altitudine, motiv pentru care nu a apărut pe radare, și e posibil să fi fost avariată și scăpată de sub control.
Şeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, a discutat vineri cu comandantul Forţelor Armate ale Ucrainei, generalul Valerii Zalujnîi despre incidentul privind elementele de dronă ajunse pe teritoriul României.
Apoi, generalul Daniel Petrescu i-a transmis omologului ucrainean că a dispus suplimentarea măsurilor pentru întărirea capacităţilor de monitorizare şi de securizare a spaţiului aerian la frontierele României.
Ironii dinspre Ucraina la „lipsa de curaj” a României
Tot vineri, Mihailo Podoliak, consilier la Preşedinţia ucraineană, a transmis un mesaj pentru România: Avem nevoie de acţiuni simple, nu de „tăcerea mieilor”. Acesta sugerează statului român o atitudine mai curajoasă: „Poate că merită să articulezi mai ferm inadmisibilitatea de a încălca propriul spaţiu aerian?” se întreabă retoric Podoliak, cu o doză de ironie.
Podoliak propune, în consecinţă, ca în zonele de frontieră să fie desfăşurare sisteme suplimentare de apărare aeriană ca un mijloc de a apăra şi Ucraina, şi ţările vecine ei.
Mai departe, (General) Dan Grecu, expert militar, a declarat, în emisiunea Puterea Știrilor, că este clar că România nu a fost ținta, ținta rămâne porturile dunărene. Despre reacția oficialilor români (președintele și premierul care au spus că nu s-a găsit nimic), specialistul militar spune că acestea s-au grăbit să dea asigurări fără să știe mai multe amănunte.
„Dacă primul răspuns ar fi fost „deocamdată nu avem încă cercetări, date, dar când vom avea o soluție, vă vom comunica. Așa ar fi fost liniște și pace. Dar astfel, au căzut într-o poziție neplăcută ministrul Apărării, președintele Iohannis chiar și mai mult, pentru că domnia sa a reluat aceste date și până la urmă, au făcut și ucrainenii ironii la adresa noastră”.
Al treilea incident – 13 septembrie
Noi fragmente au fost găsite în zona localităților Nufărul și Victoria din Tulcea, a anunțat miercuri dimineața MapN. A treia dronă prăbușită în România este asemănătoare cu dronele militare folosite de armata rușilor.
ISU Tulcea a primit apeluri la 112 cu privire la posibile cazuri de impact de dronă în zona mai multor localităţi, iar echipele Ministerului Apărării s-au deplasat în zona sesizată pentru a verifica situaţia.
„Miercuri, 13 septembrie, forţele ruse au continuat atacurile asupra infrastructurii portuare ucrainene de la Reni şi Ismail, în proximitatea graniţei dintre Ucraina şi România. Ministerul Apărării Naţionale a monitorizat în timp real situaţia aeriană în zonele de responsabilitate”, a transmis, miercuri, Ministerul Apărării.
Starea de prealertă aeriană în aceste zone a încetat la ora 05.00. Iar o echipa mixtă de cercetare și verificare a derulat teste preliminarii.
„Din primele date transmise, a rezultat că fragmentele în cauză sunt dintr-o dronă similară celor folosite de armata rusă. Procesul de expertizare continuă pentru stabilirea circumstanțelor producerii acestui incident”, transmite MApN.
Instituția arată că „atacurile Federației Ruse asupra infrastructurii portuare a Ucrainei de la Dunăre, executate în proximitatea graniței cu România, sunt nejustificate și în gravă contradicție cu regulile dreptului internațional”.
De exemplu, anchetatorii militari români au declarat presei că drona nu transporta explozibili și că ar fi putut fi doar o dronă de spionaj.
Reacția NATO
Reprezentanții NATO au transmis, miercuri, că monitorizează situația, alături de autoritățile române.
Ambasadorul României la NATO, Dan Neculăescu a informat, miercuri, în cadrul reuniunii ordinare a Consiliului Nord-Atlantic, despre atacurile neîntrerupte ale lui Putin asupra infrastructurii portuare ucrainene din apropierea teritoriului statului.
„Autoritățile române rămân în alertă și desfășoară o anchetă completă. NATO nu deține informații care să indice vreun atac intenționat al Rusiei împotriva teritoriului aliat. NATO este solidară cu aliatul nostru, România. Secretarul General a vorbit cu președintele Iohannis în weekend și continuăm să monitorizăm situația în strânsă legătură cu autoritățile române”, a transmis purtătorul de cuvânt al NATO, Dylan White.
Ministerul anunţă că forţele MApN rămân în alertă şi vor continua cercetările în zonele în care pot să apară riscuri ca urmare a acestei situaţii.
Armata rusă atacă constant porturile ucrainene, ele au o miză importantă pentru Putin și nu sunt semne că atacurile s-ar opri curând.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
