Marianne Janik s-a aflat la București în cadrul unui eveniment organizat de Google Cloud în luna noiembrie.
„Cred că, în general, aș recomanda întotdeauna să se înceapă cu sectorul public, deoarece sectorul public are posibilitatea de a utiliza cu adevărat AI în beneficiul cetățenilor, atât din punct de vedere al eficienței, cât și al securității. Sectorul public poate deschide calea, deoarece întreprinderile mai mici nu au șansa să facă acest lucru pe cont propriu, așadar sectorul public poate juca un rol important. Apoi, a doua parte, care este aproape întotdeauna cea mai dificilă, este modul în care se transferă aceste cunoștințe în special întreprinderilor mici și mijlocii”, a afirmat Marianne Janik.
Ea a amintit cifrele unui studiu al Google publicat anul trecut, care indicau că adoptarea AI ar putea aduce o creştere cu 5% a PIB-ului României în următorii 10 ani, în condiţiile în care aproximativ 54% dintre locurile de muncă din România vor folosi inteligenţa artificială generativă.
În ceea ce priveşte implicaţiile asupra locurilor de muncă, compania estimează că inteligenţa artificială generativă va avea un impact asupra a până la 4,5 milioane de locuri de muncă din România.
Transferul de expertiză, provocarea Europei
Provocarea reală apare însă în transferul de expertiză către IMM-uri, un proces care, potrivit acesteia, s-a degradat în ultimul deceniu în întreaga Europă. „În Europa am pierdut puțin capacitatea de a face acest lucru”, explică Janik, referindu-se la sistemele prin care investițiile publice în tehnologie erau transformate într-un avantaj competitiv și pentru sectorul privat.
Vicepreședintele Google Cloud amintește de perioada în care în Europa, bugetele mari din apărare generau inovații ulterior adoptate și de către companii, grație unor agenții specializate care asigurau un transfer sistematic al tehnologiilor.
„În Europa, aveam puțin mai multe competențe în acest sens în vremurile în care, de exemplu, bugetele pentru apărare erau puțin mai mari și dispuneam de anumite tehnologii în domeniul apărării care puteau fi utilizate în sectorul privat. Existau agenții care ajutau cu adevărat la realizarea acestui lucru într-un mod foarte sistematic, astfel încât banii proveniți din impozite să fie cheltuiți în mod eficient, mai întâi în sectorul public, dar apoi să se analizeze ce s-a dezvoltat și ce poate fi utilizat în afara sectorului public. Așadar cred că în Europa am pierdut puțin capacitatea de a face acest lucru, dar ar fi minunat pentru AI să aibă sectorul academic și sectorul public și apoi să vedem cum poate fi transferat acest lucru și, desigur, marile companii vor lucra pe cont propriu”, explică oficialul Google Cloud.
În prezent, dificultatea vine și din lipsa de expertiză tehnică din administrație. „Dacă ești politician, este un subiect complex și s-ar putea să nu ai timp să îl aprofundezi cu adevărat”, spune Janik.
Ea consideră că multe guverne încearcă să pornească la drum cu planuri prea ample, construite pentru un orizonturi de timp prea mari. Soluția, spune ea, este susținerea administrației prin expertiză externă și adoptarea unor proiecte aplicabile imediat, capabile să genereze valoare rezultate imediate.
„Cred că această abilitate nu există în sectorul public și nu este deloc o judecată, dar sectorul public trebuie să fie susținut de experți care pot ajuta la găsirea proiectelor care pot fi aplicate. Întotdeauna este vorba despre planul mare pentru întreaga țară versus chiar începerea proiectelor. Și nu doar a proiectelor-pilot, deoarece am văzut câteva țări din Europa unde se tot implementează proiecte-pilot, dar acest lucru nu duce nicăieri”, atrage atenția Marianne Janik.
În paralel, reglementarea europeană trebuie să țină ritmul cu tehnologia, într-un context în care multe companii se consideră constrânse de cadrul legislativ european. Janik nu consideră că Europa reglementează prea mult inteligența artificială, ci că provocarea este adaptarea continuă.
„Reglementarea este extrem de importantă, dar dacă ne uităm la ritmul în care evoluează tehnologia, ne putem întreba cum să facem asta într-un mod bun. Cred că acest lucru se realizează acum la Bruxelles, astfel încât există mai mult dialog, deci este un lucru extrem de complex de realizat”.
În opinia sa, administrația europeană a înțeles în ultimii ani că legislația nu poate rămâne fixă în fața unei tehnologii care evoluează cu rapiditate: „Cred că la început toată lumea a crezut că va fi mai ușor, deoarece au crezut că aceasta este o tehnologie care va fi implementată pentru o perioadă de timp, astfel încât să o putem reglementa. Iar acum realitatea ne ajunge din urmă, așa că trebuie să fim într-un dialog constant pentru a vedea ce are cu adevărat sens, iar noi suntem foarte în favoarea reglementării”.
Citește mai mult AICI.
