Ionuţ Sorin Banciu, secretar de stat în Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, a fost în studioul live-stream-ului Puterea Ştirilor, pentru a vorbi cu Marinela Angheluş despre o problemă care arde de foarte multă vreme în societatea românească: gestionarea depozitelor de gunoi. România are mai multe dosare de infringement, deschise de Comisia Europeană pe tema poluării, iar acestea nu privesc doar Bucureştiul, ci şi alte oraşe din ţară. Banciu spune că, pentru el, aceasta a fost o preocupare permanentă la Ministerul Mediului.
CITEŞTE ŞI: VIDEO „România Educată devine realitate”. Iohannis a promulgat Legile Educaţiei
Despre cum arată acum situaţia acestor dosare de infringement, Banciu a răspuns:
„E vorba de nişte depozite de deşeuri, unele dintre ele industriale, unele dintre ele nepericuloase, şi depozite de deşeuri menajere. În momentul în care intram în acest dosar de infrigement, mai erau 68 de astfel de depozite care trebuiau închise, în acest moment mai sunt 33.
Asta arată că s-a făcut un progres. De când am venit în Ministerul Mediului, cred că ăsta a fost primul subiect pe care l-am abordat. Nu este un subiect uşor, pentru că sunt depozite care au aparţinut unor companii de stat, care au fost privatizate, unele au fost în faliment, în insolvenţă. Situaţia lor juridică este extrem de complicată”.
Nu ştim, deci, exact cine le deţine
„În momentul acesta avem o analiză tehnică cu o echipă de specialişti jurişti, care au identificat proprietarii. Soluţia este ca aceste firme să fie expropriate de către statul român, ulterior, derulându-se procedurile de închidere. În acest moment, această obligaţie a fost decisă să fie în sarcina Ministerului Mediului.
Este în administraţia Ministerului Mediului, Apelor şi Păduirilor, cu care lucrăm pentru a elabora un plan de acţiuni mai concret, pentru că, deşi am reuşit să închidem o parte chiar prin finanţare AFM, o parte din depozitele de deşeuri menajere, nu toate sunt închise, iar situaţia juridică este diferită de la caz la caz. E nevoie de măsurători actuale, e nevoie de măsurători ale impactului de mediu ale acestor depozite, pentru că, chiar dacă nu toate sunt periculoase, chiar dacă nu toate creează probleme de mediu, este important să ştim care sunt factorii potenţial perturbaţi şi cum s-ar putea ca măsurile de închidere să rezolve toate aceste probleme.
Este, bineînţeles, obligatorie şi o monitorizare post-închidere, care se derulează aproape 30 de ani, o monitorizare care să ne asigure că, după închidere, aceste depozite de deşeuri nu mai creează probleme de mediu.
Este o problemă istorică, care a fost tratată de toate guvernele până acum. Altfel, n-am fi ajuns de la 3000 şi ceva de depozite neconforme la doar 33, însă este o problemă acută, este o problemă care se află în atenţia Comisiei Europene şi este o problemă dintre cele mai complexe cu care ne confruntăm la Ministerul Mediului”.
România nu este ţara cu cele mai multe dosare de infringement
„În momentul de faţă, am ajuns la 16 dosare de infringement. A fost un proces în care am închis unele dosare, iar altele s-au deschis.
România nu este ţara cu cele mai multe dosare de infringement. Respectarea legislaţiei de mediu a fost una dintre condiţiile de aderare a României la Uniunii Europene. În acel moment, în 2007, România şi-a luat nişte angajamente de a închide depozite de deşeuri menajere, de a închide depozite de deşeuri industriale, înfiinţarea unei reţele de arii protejate Natura 2000 , de a reduce poluarea aerului şi a solului şi a apei, de a respecta toate directivele UE, aşa-numitul aquis comunitar de mediu, în care toate aceste cerinţe trebuie respectate treptat. Au existat nişte perioade de derogare pentru că nu toate statele au pornit pe picior de egalitate la aderarea la UE şi suntem înr-un proces continuu de închidere a acestor dosare de infrigement care, repet, mare parte dintre ele sunt dosare istorice, pe care le-am moştenit, din păcate, chiar din perioada comunistă, când grija faţă de mediu nu era prioritară”.
Câte dosare am putea închide anul acesta?
„N-aş vrea să fiu foarte specific, Anul acesta am închis deja două dosare. Unul s-a referit la Planul Naţional de Controlul Poluării Atmosferice, un subiect pe care guvernul l-a tratat cu seriozitate, a fost un comitet interministerial care a lucrat la elaborarea acestui plan.
Ce este imporant este că termenul de “mediu” nu e doar de compenenţa Ministerului Mediului, este şi la Ministerul Transporturilor, al Energiei, la administraţiile locale. Avem, din nefericire, chiar la Braşov un depozit de deşeuri menajere, neînchis încă şi un depozit de deşeuri industriale care nu au fost închise, pentru că a fost tot timpul o discuţie cine ar trebui să facă această închidere.
La nivel guvernamental, vom lua o decizie cu privire la transferul acestor responsabilităţi, nu numai a responsabilităţilor de închidere, ci şi a penalităţilor, care vor trebui plătite de către cei care nu şi-au făcut treaba. Nu putem să ne asumăm la nivel central, din bugetul naţional, ceea ce nu s-a făcut la nivel local şi cred că aici cei care au greşit să-şi asume această responsabilitate cei care nu au făcut la timp aceste lucruri.
Dacă discutăm de poluarea aerului, Bucureşti, Timişoara, Braşov, Iaşi, Cluj sunt monitorizate inclusiv de Comisia Europeană. S-au făcut nişte paşi. Noi le monitorizăm măsurile pentru că aceste planuri sunt în responsabilitatea administraţiilor locale, a primăriilor”, a spus Banciu.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
