Prin Decizia nr. 525 din 18 martie 2025, Secția a II-a civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) a clarificat un aspect esențial privind răspunderea juridică pentru efectele adverse provocate de vaccinurile împotriva COVID-19.
Hotărârea confirmă că o persoană care a suferit prejudicii în urma vaccinării poate solicita despăgubiri nu doar pe baza Legii nr. 240/2004 privind răspunderea producătorilor pentru pagubele generate de produsele cu defecte, ci și în temeiul dreptului comun prevăzut de Codul civil – în special articolele 1349 și 1357 privind răspunderea delictuală pentru fapta proprie, potrivit ziare.com.
Decizia subliniază că legea specială nu exclude aplicarea dreptului comun, ci poate funcționa complementar atunci când prejudiciul rezultă dintr-o conduită culpabilă, fie prin acțiune, fie prin inacțiune.
Cazul care a dus la pronunțarea hotărârii
Litigiul a început în 2023, când o femeie din județul Sălaj a sesizat Tribunalul Sălaj, Secția civilă, susținând că a suferit tromboză superficială la vena safenă după administrarea unui vaccin împotriva COVID-19 produs de B. S.R.L.. Vaccinul, din lotul ABV2856, fusese administrat pe 2 martie 2021, iar reclamanta a acuzat că acesta i-a cauzat complicații medicale grave.
Femeia a solicitat ca Statul Român, Ministerul Sănătății, Ministerul Finanțelor Publice, Guvernul României și compania producătoare să fie obligați, în solidar, la plata sumei de 100.000 de euro daune morale, precum și 1.000 de euro lunar pentru cheltuieli medicale viitoare.
Prima etapă: respingerea acțiunii
La Tribunalul Sălaj, pârâții au invocat lipsa calității procesuale pasive, susținând că nu pot fi trași la răspundere pentru efectele unui produs autorizat în contextul urgenței sanitare globale. Instanța de fond a dat câștig de cauză pârâților și a respins cererea reclamantei.
Curtea de Apel Cluj schimbă cursul procesului
Nemulțumită de soluția Tribunalului Sălaj, femeia a formulat apel. În vara anului 2024, Curtea de Apel Cluj – Secția a II-a civilă, prin Decizia nr. 319 din 18 iulie 2024, a anulat parțial sentința și a trimis cauza spre rejudecare. Instanța a admis argumentul reclamantei: răspunderea autorităților nu poate fi exclusă doar pentru că vaccinarea s-a desfășurat în cadrul Strategiei Naționale de Vaccinare, aprobată prin HG nr. 1031/2020.
Curtea de Apel a subliniat că, deși există o lege specială pentru producători, aceasta nu împiedică aplicarea Codului civil privind răspunderea delictuală.
Recursurile Ministerului Sănătății și Finanțelor
Ministerul Sănătății și Ministerul Finanțelor, în numele Statului Român, au declarat recurs la ICCJ, susținând că răspunderea producătorilor este exclusivă și specială și că dreptul comun ar genera dublă reglementare.
De asemenea, acestea au argumentat că acțiunile reclamantei vizează aspecte legate de strategia națională de vaccinare și achiziția dozelor, care nu pot fundamenta răspundere civilă.
Hotărârea definitivă a Înaltei Curți
Prin Decizia nr. 525/2025, ICCJ a respins recursurile ca nefondate. Instanța a arătat că articolul 9 din Legea nr. 240/2004 prevede explicit că aplicarea legii speciale nu exclude dreptul persoanei vătămate de a cere despăgubiri în temeiul răspunderii contractuale sau delictuale.
Astfel, legea specială nu împiedică persoanele afectate să invoce dreptul comun atunci când prejudiciul este cauzat de acțiunile sau inacțiunile culpabile ale instituțiilor publice sau altor entități implicate în distribuirea și administrarea vaccinurilor.
ICCJ a mai subliniat că contextul administrativ sau implementarea Strategiei Naționale de Vaccinare nu poate exclude răspunderea juridică, aceste aspecte fiind de fond și urmând a fi analizate în rejudecare.
Impactul deciziei
Decizia ICCJ are un impact semnificativ nu doar pentru acest caz, ci și pentru viitoarele acțiuni privind efectele adverse ale vaccinurilor COVID-19. Instanța a confirmat că Statul Român și instituțiile sale pot fi chemate în judecată atunci când există suspiciuni de conduită culpabilă în procesul de achiziție, distribuire sau monitorizare a produselor medicale.
Hotărârea echilibrează protecția producătorilor de vaccinuri cu dreptul persoanei la repararea integrală a prejudiciului, fie el moral sau material.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
