Până la 70% dintre componentele folosite în industria de apărare din România sunt din import, provenind din din state membre ale Uniunii Europene, şi state terţe, precum SUA, potrivit unor date furnizate de Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului (MEDAT) pentru Agerpres.
Fără a furniza detalii referitoare la denumirea operatorilor economici sau la natura specifică a componentelor importate, ministerul a menţionat pentru Agerpres, în funcţie de nivelul de integrare industrială şi de specificul tehnologic al fiecărei entităţi din industria de apărare, ponderea componentelor de import poate varia între 20% şi 70%. Aceste componente sunt, în cea mai mare parte, achiziţionate din state membre UE, şi state terţe, precum SUA.
„În vederea consolidării capacităţilor operaţionale şi a alinierii la standardele tehnologice internaţionale, în ultimii ani au fost realizate investiţii semnificative în infrastructura industriei naţionale de apărare. Aceste investiţii au vizat modernizarea facilităţilor de producţie, achiziţia de echipamente avansate, precum şi adaptarea proceselor de fabricaţie la cerinţele specifice pieţei de apărare la nivel euro-atlantic. Cu toate acestea, o parte considerabilă din componentele utilizate în procesul de fabricaţie a produselor destinate apărării sunt de provenienţă externă”, arată ministerul de resort.
Conform sursei citate, România importă componente destinate sectorului de apărare în principal de la operatori economici autorizaţi din state cu tradiţie şi capacitate industrială avansată în domeniul apărării, precum: Franţa, Israel, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Germania, Polonia, Austria, Italia şi SUA.
Importurile sunt realizate în conformitate cu reglementările europene şi naţionale privind controlul exporturilor de produse cu dublă utilizare şi al celor sensibile din punct de vedere strategic, a subliniat ministerul.
Ministerul Economiei are în subordine 25 de companii din industria apărării, acoperind diferite domenii, de la aviaţie şi şantiere navale până la producerea de armament, cum ar fi: Avioane Craiova, Romaero, Şantierul Naval Mangalia, Uzina Mecanică Orăştie, Romarm, Uzina Mecanică Plopeni, Uzina Mecanică Bucureşti, Fabrica de Pulberi SA Făgăraş, Pirochim Victoria, Fabrica de Arme Cugir sau Construcţii Aeronautice.
Impactul tarifelor lui Trump asupra industriei
Ministerul a mai subliniat în răspunsul pentru Agerpres că în România există şi operatori economici care au dezvoltat capacităţi de producţie complet integrate, neapelând la importul de componente, ci doar, în mod punctual, la achiziţia de materii prime sau materiale auxiliare din alte state membre UE.
„În ipoteza unei agravări a climatului comercial internaţional, operatorii afectaţi pot analiza punctual soluţii alternative pentru redirecţionarea fluxurilor de aprovizionare către alţi furnizori acreditaţi din state partenere. Printre opţiunile viabile se numără Franţa, Germania, Polonia, Israel, Regatul Unit şi alte state membre ale UE, care dispun de capacităţi industriale compatibile cu cerinţele tehnologice ale industriei naţionale”, face precizarea Ministerul Economiei.
Potrivit acestuia, este totuşi necesar „a se avea în vedere că o astfel de reconfigurare a lanţurilor de aprovizionare ar putea conduce la creşteri de costuri, generate de diferenţele de preţ, de taxele vamale aplicabile şi de eventualele condiţii contractuale impuse de noii furnizori”.
Recent, Comisia Europeană a transmis că taxele impuse Uniunii Europene de Statele Unite ale Americii „nu sunt acceptabile” şi a atenţionat că „toate opţiunile sunt în continuare pe masă”, pentru a răspunde Washingtonului în cazul în care nu se ajunge la un acord satisfăcător în urma negocierilor. În aprilie, Comisia Europeană a propus aplicarea unor taxe vamale cuprinse între 10% şi 25% pentru importuri de produse americane în UE, ca răspuns la taxele impuse de administraţia Trump pentru oţelul şi aluminiul europene.
Citeste mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
