Două mari puteri economice, Japonia și Marea Britanie, au raportat la mijlocul lunii februarie, pentru al doilea trimestru consecutiv, un produs intern brut negativ care se traduce, în teorie, în recesiune tehnică.
O dată cu contracția economică, Țara Soarelui Răsare a părăsit podiumul celor mai mari economii ale lumii, fiind surclasată de Germania, stat care ocupă, astfel, locul 3 în acest top. Guvernul de la Tokio a anunțat că economia s-a contractat cu o rată anuală de 0,4% în perioada octombrie-decembrie, deși a crescut cu 1,9% pentru tot anul 2023. Acest rezultat vine după o contracție de 2,9% în perioada iulie-septembrie, potrivit lui Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB România.
„Scăderea înregistrată de yenul japonez a fost un factor-cheie în părăsirea podiumului, deoarece comparațiile PIB-ului nominal sunt în dolari. Astfel, produsul intern brut nominal al Japoniei pentru 2023 se situa la 4.200 de miliarde de dolari în dolari, potrivit datelor guvernamentale, față de 4.500 de miliarde de dolari, în cazul Germaniei. Slăbiciunea relativă a Japoniei reflectă un declin al populației sale și, în același timp, productivitate și competitivitate în scădere”, subliniază Radu Puiu.
Indicatorii de sentiment economic din Germania rămân destul de „deprimați”, cifrele din ianuarie atingând minime nemaiîntâlnite din perioada pandemiei. Valorile înregistrate indică o activitate economică slabă pentru prima jumătate a anului 2024. După o contracție de 0,3% a producției în 2023, se așteaptă ca economia germană să înregistreze, de fapt, o creștere modestă de 0,3% în 2024 – revizuirea fiind în scădere față de cea de 0,8%, prognozată anterior în toamna lui 2023. Proiecția pentru 2025 rămâne, însă, constantă la o creștere de 1,2%.
Potrivit analistului financiar al XTB România, deficitul de forță de muncă din Japonia ar putea reprezenta o provocare pentru activitatea economică, în timp ce o redresare bazată pe comerț este, de asemenea, puțin probabilă pe fondul stagnării fluxurilor de exporturi și importuri. Cele mai recente date privind PIB-ul ar putea însemna că banca centrală a țării ar putea amâna și mai mult decizia așteptată cu nerăbdare de a crește ratele dobânzilor. Banca Japoniei a introdus o rată negativă a dobânzii în 2016, în încercarea de a stimula cheltuielile și investițiile. Ratele negative fac yenul mai puțin atractiv pentru investitorii globali, factor care a dus la scăderea valorii monedei. Yenul s-a depreciat cu 6,6% în raport cu dolarul american de la începutul acestui an, ceea reprezintă una dintre cele mai slabe performanțe dintre monedele G10 (Grupul celor 10 națiuni industrializate).
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
