Justiția română a respins, cel puțin în primă fază, cererea Ucrainei de confiscare prin executare silită a proprietăților deținute de Rusia în România, scrie Profit. Într-o speță identică, justiția din Finlanda a luat o decizie opusă și a aprobat cererea Ucrainei.Gigantul de stat al gazelor naturale din Ucraina, Naftogaz, alături de 5 subsidiare ale sale, a pierdut pe fond procesul în care urmărește punerea în executare și în România a unei hotărâri a Curții Internaționale de Arbitraj de la Haga din primăvara anului trecut, prin care Federația Rusă a fost obligată să îi plătească despăgubiri de 5 miliarde de dolari pentru exproprierea activelor gaziere din Crimeea, inclusiv a mai multor zăcăminte offshore din Marea Neagră, în urma anexării peninsulei de către Kremlin în urmă cu peste 10 ani, în martie 2014.
Naftogaz a obținut în decembrie 2023 recunoașterea în Marea Britanie a hotărârii arbitrale de la Haga și derulează demersuri similare în instanțe din Statele Unite și din ale țări ale lumii.
Ținta este executarea silită a proprietăților statului rus din respectivele jurisdicții, în contul despăgubirilor dictate de Curtea Internațională de Arbitraj în aprilie 2023.
Recent, ucrainenii au obținut o decizie judecătorească favorabilă din partea unui tribunal finlandez, care a dispus confiscarea unor active deținute de Rusia în Finlanda, evaluate la câteva zeci de milioane de dolari.
Autoritățile de la Helsinki au confirmat că vor executa această dispoziție judecătorească, provocând proteste din partea Moscovei, care a anunțat convocarea ambasadorului Finlandei la MAE rus.
Ambasada rusă în Finlanda a anunțat că a primit o listă cu circa 40 de proprietăți vizate de confiscare, dintre care jumătate ar fi proprietăți diplomatice.
Și în România, Ucraina a apelat la serviciile unui birou de executori judecătorești, care a deschis dosar de executare silită pe numele Federației Ruse, reprezentată în litigiu de Ministerul de Externe și de cel al Justiției de la Moscova.
Însă instanța românească de fond a respins cererea Ucrainei de executare silită a Federației Ruse cu argumentul că aceasta nu este permisă de prevederile unui alt tratat internațional la care România este parte, respectiv Convenția Națiunilor Unite cu privire la imunitățile de jurisdicție ale statelor și ale bunurilor acestora, adoptată la 2 decembrie 2004 la New York, semnată de statul român la New York la 15 septembrie 2005 și ratificată de România prin Legea nr. 438/2006.
Această Convenție, deși încheiată acum aproape 20 de ani, nu este nici acum în vigoare, nefiind încă ratificată de toate statele semnatare.
”Chiar dacă această Convenție nu a intrat în vigoare, instanța constată că România a ratificat Convenția, astfel că sunt acceptate prevederile acestei Convenții ca fiind obligatorii în cauză. Totodată, Curtea Internațională de Justiție a recunoscut caracterul cutumiar al imunității de executare care rezultă din imunitățile de jurisdicție ale statelor (…). În România, cutuma internațională este obligatorie și se aplică în dreptul intern în temeiul art. 10 din Constituție care stabilește că România întreține și dezvoltă relații pașnice cu toate statele și, în acest cadru, relații de bună vecinătate, întemeiate pe principiile și pe celelalte norme general admise ale dreptului internațional”, se arată în motivarea deciziei de respingere a solicitării de executare silită a proprietăților din România ale Federației Ruse, formulată de Ucraina.
Naftogaz și subsidiarele sale au făcut deja apel. Nu este limpede ce active din România ale Federației Ruse ar urma să fie executate silit de Ucraina, în cazul în care va avea în cele din urmă câștig de cauză.
Rusia deține un portofoliu de clădiri în București, potrivit unei analize media. În privința participațiilor la societăți comerciale, ar putea fi confiscate doar cele deținute direct de instituții și structuri de stat rusești.
Citește mai mult AICI
