ETeleviziunea e pe moarte, trăim era influencerilor. Profesorul american Reece Peck analizează modul în care algoritmii TikTok și inflația din România creează terenul perfect pentru liderii radicali, dezvăluind asemănările și diferențele majore dintre populismul din SUA și cel autohton.
Sunteți la Cluj pentru conferința Modulului Jean Monnet de la UBB, universitate cu care colaborați strâns. Dincolo de clișeele clasice pe care americanii le asociază cu România, ce anume face din România, din punct de vedere istoric și politic, un punct de analiză atât de fascinant pentru un cercetător de la New York?
Călătoria mea în România a început prin întâlnirea cu Mihnea Stoica (n.r- conferențiar universitar și cercetător la UBB Cluj). L-am întâlnit la o conferință despre populism în Jyväskylä, Finlanda, și pur și simplu am devenit prieteni imediat, ne-am înțeles de minune vorbind despre politică, iar el este o persoană atât de primitoare, încât a fost ușor să ne împrietenim. De atunci, am făcut schimburi de experiență, am colaborat, ne-am vizitat reciproc universitățile, el a venit la New York în mai multe rânduri și a susținut prelegeri în fața studenților mei, iar eu, de asemenea, am susținut prelegeri aici.
Acum patru ani, am vizitat UBB și FSPAC, cred că așa se numește departamentul, și au fost niște gazde de-a dreptul primitoare, extrem de generoși, și a fost pur și simplu o relație excelentă. Sentimentele și impresiile mele despre România… adică, am fost fascinat de ideea de a vizita România, în special Transilvania. Sunt mereu interesat de orașe, localități și regiuni care se află într-un fel de punct de legătură, care sunt la intersecția unor culturi diferite și au istorii complexe.
Eu cred că Transilvania este unul dintre acele locuri unde, știți, se întretaie granița dintre Est și Vest, este plină de istorii ale cuceririlor imperiale și apoi ale rezistenței – fie că, știți, este vorba despre Imperiul Maghiar, fie că ai acel element în gastronomie, ai influența romană sau latină, ori limba romanică, există o influență slavă, chiar și istoria Imperiului Otoman și influența turcă. Este pur și simplu un loc fascinant, absolut fascinant. Am fost mereu intrigat, îmi face plăcere să învăț mai multe despre cultură de fiecare dată când vin aici, în special despre istorie.
Dracula și Jocurile Olimpice. Cum văd americanii de rând România
Cum este percepută în general România în America?
Dacă americanii se gândesc la România, primul reflex este cel legat de sport. Când i-am spus tatălui meu, care nu este cu adevărat pasionat de politică, el a menționat sportivi români celebri din gimnastică și tenis, așa că cred că mulți americani sunt conștienți de sportivii celebri ai României și de performanțele lor la Jocurile Olimpice.
Celălalt lucru, probabil cel mai central, este Dracula, nu? Americanii sunt fascinați de povestea lui Vlad Țepeș și de mitologia din jurul ei. Ideea de a avea castele gotice și imagini ale vieții medievale este intrigantă, acesta fiind principalul lor punct de referință.
Va supraviețui Trumpismul în SUA? Capcana radicalizării politice
Munca dumneavoastră de cercetare se concentrează pe mutațiile populismului global. Există voci care pun astăzi semnul egal între populism și mișcarea MAGA din SUA. Mai scapă SUA de această MAGA sau pare condamnată să oscileze permanent între o extremă dreaptă dură și un progresism radical de stânga?
Răspunsul scurt este nu. Acum, Trumpismul, chiar și după ce Trump va părăsi scena politică sau, știți, va trece în neființă cândva, în cele din urmă, trumpismul ca ideologie, ca cultură politică, va dăinui. În acest moment, este profund înrădăcinat în structura vieții politice și a culturii americane. Acum, dacă va fi sau nu tipul dominant de politică sau dacă se va muta mai degrabă spre periferie, este o întrebare, nu?, la care încă nu s-a răspuns.
În ceea ce privește această problemă a polarizării, știți, în SUA, de mulți ani… adică, te poți întoarce până la Nixon, de unde începi să vezi această asimetrie între o dreaptă de tip populist și o stângă liberală centristă, instituționalistă. Și, știți, acest lucru este prezent și la Reagan. Dar, în general, democrații acționează ca și cum politica ar fi încă normală, ca și cum am fi încă în anii ’90, când polarizarea nu era atât de extremă, iar ambele partide acceptau anumite norme și convenții.
Citeşte mai mult aici.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
