Un mic oraș din nordul extrem al Moldovei este una dintre puținele localități din România care are drumurile asfaltate în proporție de sută la sută. Este vorba despre Săveni, orașul care în ultimul deceniu a cunoscut o dezvoltare spectaculoasă cu ajutorul fondurilor europene și guvernamentale, notează Adevărul.
Este foarte greu de găsit o așezare urbană în România, inclusiv în marile orașe, în care toate străzile, inclusiv cele din zonele mărginașe, să fie asfaltate. Ei bine, minunea s-a petrecut într-un orășel de provincie situat în nordul extrem al României, în județul Botoșani. Se numește Săveni și a fost unul dintre cele mai sărace și indezirabile orașe din România, în urmă cu 15 ani. La origini târg, dominat de comerțul evreiesc, în secolul al XIX-lea, Săveniul se conturează în 2025 ca o mare surpriză urbană provincială, cu facilități extraordinare mai ales pentru tinerele familii.
De la târg prosper la ruină apocaliptică post-comunistă
Săveniul este situat la aproximativ 40 de kilometri de municipiul Botoșani în partea de nord-est a Câmpiei Moldovei. Așezat la răscrucea unor vechi drumuri comerciale, cele care străbăteau Valea Bașeului și Valea Prutului, Săveniul este atestat prima dată în 1546 în timpul domniei lui Petru Rareș. În anul 1818 devine târg prin hrisovul lui Scarlat Callimachi și dobândește dreptul de a ține 12 iarmaroace anual. În această perioadă, în târg se așează o puternică comunitate evreiască care dezvoltă comerțul și meșteșugurile. Tocmai de aceea, la mijlocul secolului al XIX-lea, Săveniul devine „capitala” Plasei Bașeu.
După 1940, comunitatea evreiască aproape dispare la Săveni iar localitatea devine comună. Abia în 1968 și datorită fabricii de cașcaval care livra marfă la export, Săveniul dobândește statutul de oraș. Cașcavalul de Săveni a rămas un brand și astăzi, recunoscut la nivel european. Cu toate acestea în perioada comunistă vechiul târg decade. După 1990, Săveniul devine aproape un oraș fantomă bântuit de șomaj, maidanezi și sărăcie. Un oraș numai cu numele în care lumea trăia mai rău ca la țară. Tinerii au plecat în valuri, mulți nu s-au mai întors niciodată. Părea un oraș condamnat, fără niciun viitor. Era locul unde puțini români și-ar fi dorit să trăiască.
„Probabil avem peste sută la sută”
Acum un deceniu s-a produs minunea în câmpia Bașeului, iar Săveniul s-a transformat radical. Dintr-o catastrofă post-comunistă a devenit un orășel provincial tot mai cochet. Pietonalul a fost modernizat, a apărut iluminat stradal peste tot, clădirile în care funcționau instituțiile au fost reabilitate, la fel și școlile, grădinițele, inclusiv Liceul „Mihai Ciucă” din Săveni, singurul care deservește o populație școlară impresionată din zona de nord-est a județului.
Dar mai mult ca orice, Săveniul este probabil singurul orășel de provincie care are asfaltate toate drumurile. Mai lipsesc doar trei kilometri în zonă inundabilă. Se compensează însă cu drumuri asfaltate care duc inclusiv către exploatațiile agricole.
„Am vreo 5-6 case care nu au asfalt în fața porții, dar probabil avem peste sută la sută având în vedere că am asfaltat chiar și drumurile care ies în câmp. Aceste drumuri duc către ferme agricole, exploatații. Orașul a cunoscut într-adevăr o schimbare spectaculoasă dar una dintre principalele priorități au fost reabilitarea tuturor drumurilor în așa fel încât nicio persoană să nu fie vitregită din acest punct de vedere. Drumurile arată foarte bine. Am început asfaltarea lor din anul 2016 și am ajuns acum la 80 de kilometri de asfalt”, spune Relu Târzioru, edilul din Săveni.
În plus, drumurile sunt reparate și modernizate la intervale regulate, pentru a asigura o infrastructură impecabilă.
Citește mai mult AICI.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
