Pachetul 2 de măsuri fiscale aduce amenzi de până la 300.000 lei pentru firme

Sursa foto: Unsplash - Jakub Żerdzicki

Pachetul 2 de măsuri fiscale va avea un impact semnificativ asupra companiilor românești, impunând reguli stricte pentru recapitalizarea firmelor cu activ net negativ și sancțiuni severe pentru nerespectarea acestora, potrivit unei analize realizate de „Adevărul” cu sprijinul avocaților și experților contabili.

Pachetul 2 de măsuri fiscale introduce obligații de recapitalizare și amenzi

Unul dintre principalele aspecte ale modificărilor aduse Legii nr. 31/1990 privind societățile este obligația firmelor cu activ net negativ de a se recapitaliza. „Legea introduce reguli stricte pentru societățile al căror activ net a scăzut sub jumătate din valoarea capitalului social (art. 153⁴ din Legea 31/1990, modificat prin Pachetul 2). În asemenea situații, acționarii (la SA) sau asociații (la SRL) sunt obligați să aducă firma la un nivel minim de capitalizare în cel mult 2 ani de la aprobarea situațiilor financiare care constată pierderea”, a declarat avocata Elena Grecu, Managing Partner Grecu Partners.

În acest interval, societatea nu poate distribui dividende, rambursa împrumuturi către acționari/asociați sau persoane afiliate și nici accesa facilități fiscale ori de stat. Nerespectarea obligațiilor atrage amenzi de 40.000 până la 300.000 lei, iar societatea și acționarii/asociații răspund solidar pentru obligațiile bugetare restante. Această măsură creează, în practică, o extensie temporară a răspunderii patrimoniale a asociaților pentru datoriile firmei, excepțională în dreptul societar românesc.

De asemenea, restricțiile privind distribuirea de dividende condiționează plata acestora de acoperirea pierderilor reportate și menținerea unui activ net pozitiv. Plata nelegală a dividendelor, avansurilor sau împrumuturilor către acționari atrage amenzi între 10.000 și 200.000 lei și răspundere solidară pentru obligațiile bugetare restante, notează money.ro.

Legea permite conversia creanțelor acționarilor în capital social, prin transformarea împrumuturilor în acțiuni sau părți sociale. „Această conversie trebuie hotărâtă de adunarea generală și înregistrată la Registrul Comerțului. Măsura urmărește prevenirea decapitalizării artificiale și evitarea insolvenței”, a explicat Elena Grecu, recomandând evaluarea contabilă și juridică a creanței înainte de conversie.

Capitalul social minim este acum diferențiat pe clase de afaceri

Se dă 500 lei pentru SRL-uri cu cifră de afaceri sub 400.000 lei, 5.000 lei pentru SRL-uri între 400.000 lei și 7 milioane lei și 90.000 lei pentru SRL-uri cu cifră de afaceri peste 7 milioane lei. Majorarea trebuie efectuată până la închiderea exercițiului financiar următor depășirii pragului de cifră de afaceri, iar nerespectarea termenului atrage sancțiuni fiscale.

Alte modificări vizează limitarea deductibilității cheltuielilor către entități afiliate la 3%, modificări privind veniturile din activități independente și chirii, actualizarea impozitului pe proprietate începând din 2026 și consolidarea regimului fiscal al firmelor inactive.

Expertul contabil Adrian Ghencea afirmă că noile sancțiuni pun presiune pe mediul de afaceri, mai ales asupra IMM-urilor, iar amenzi de 10.000–300.000 lei pot fi o povară pentru firmele aflate în dificultate. Conversia creanțelor în capital social poate ridica provocări practice în structuri complexe de acționariat.

Cristina Georgeta Vintilă, specialist Payroll și fondator CV Expert Contabil, consideră că sistemul de sancțiuni consolidează aplicarea legii, dar aplicarea rigidă poate afecta microîntreprinderile. Implementată echilibrat, măsura poate crește disciplina financiară și stabilitatea economică, însă aplicată fără flexibilitate, riscă să genereze închideri de companii.

Autor

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: