În timpul alegerilor parlamentare vor activa 2.274 de secții de votare, printre care 1.973 vor fi deschise pe teritoriul Republicii Moldova. Celelalte 301 vor funcționa în diaspora, potrivit Comisiei Electorale Centrale (CEC) de la Chișinău.
La acest scrutin, numărul secțiilor de votare din străinătate este mai mare față de alegerile din 2024, când, în timpul scrutinului prezidențial și al referendumului pro-UE, au fost deschise 231 de secții de votare pentru cetățenii moldoveni din diasporă.
De asemenea, moldovenii din diasporă pot vota prin corespondență, metodă valabilă în zece state: Australia, Canada, Islanda, Japonia, Noua Zeelandă, Norvegia, Suedia, Coreea, Finlanda și SUA. Pentru aceasta a fost necesară înregistrarea prealabilă, iar, conform cifrelor prezentate de CEC, s-au înregistrat 2.606 alegători.
Număr mai mic pentru alegătorii din regiunea separatistă Transnistria
În timp ce numărul secțiilor de votare din afara țării este în creștere, cel destinat locuitorilor din regiunea separatistă transnistreană este în scădere. Mai exact, vor fi active 12 secții de votare pentru alegătorii din această regiune, comparativ cu cele 30 deschise la alegerile din toamna anului trecut.
„Comisia a decis organizarea a 12 secții de votare la alegerile parlamentare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova”, au informat anterior responsabilii autorității electorale.
Secțiile de votare vor fi deschise în intervalul orar 07:00–21:00. În țară, circumscripția electorală Chișinău, inclusiv suburbiile sale, va avea un număr semnificativ de secții, adică 313.
În data de 18 septembrie, autoritatea electorală a dat startul tipăririi buletinelor de vot pentru alegerile parlamentare. Tirajul total va fi de 2.772.255 de buletine, printre care:
- 2.117.039 în limba română;
- 649.573 în limba rusă;
- 3.400 în limba găgăuză;
- 1.827 în limba bulgară;
- 416 în limba romani;
Pentru secțiile de votare organizate pentru localitățile din stânga Nistrului, tirajul total este de 23.500 de buletine de vot, dintre care 14.500 în limba română și 9.000 în limba rusă”, au precizat reprezentanții Comisiei Electorale Centrale.
Buletinul de vot va avea lățimea de 14 cm și lungimea de 58,7 cm.
„Acesta va fi tipărit pe hârtie opacă (mată), de culoare albastru ceruleum. Concurenții electorali sunt înscriși în buletinul de vot cu litere majuscule de aceeași mărime și același font, în ordinea stabilită de Comisie”, au adăugat angajații CEC.
Pentru a putea vota, alegătorii trebuie să prezinte unul dintre următoarele acte:
- cartea de identitate (buletinul de identitate) al cetățeanului Republicii Moldova;
- cartea de identitate provizorie (buletinul de identitate provizoriu);
- pașaportul cetățeanului Republicii Moldova, inclusiv cu termenul de valabilitate expirat, dacă nu au intervenit alte situații în care, potrivit prevederilor legale, acesta a devenit nevalabil”, potrivit autorităților moldovene.
Pe 28 septembrie 2025, în Republica Moldova se vor desfășura alegerile parlamentare, în urma votului urmând să fie aleși cei 101 deputați din cadrul Legislaturii a XII-a, unicul organ legislativ și reprezentativ suprem al poporului moldovean.
Scrutinul va fi declarat valabil dacă la urne se vor prezenta cel puțin o treime dintre alegătorii înscriși în listele electorale, fiind vorba de 3.299.396 de oameni.
Participanții electorali
Pentru a accede în Parlament, partidele trebuie să atingă un prag electoral de 5%, blocurile electorale- 7%, iar candidații independenți- 2%.
Comisia Electorală Centrală din Republica Moldova a înregistrat în calitate de candidați electorali următoarele formațiuni: Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), Partidul Democrația Acasă (PDA), Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB), Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), Partidul Social Democrat European (PSDE), Partidul Național Moldovenesc (PNM), Mișcarea Respect Moldova (MRM), Liga Orașelor și Comunelor (LOC), Alianța Moldovenii, Partidul Liberal, Uniunea Creștin-Socială din Moldova, Partidul Nostru, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), Partidul Noua Opțiune Istorică, precum și Moldova Mare. Formațiunea din urmă a fost admisă recent în cursa parlamentară. Victoria Furtună, lidera Partidului Moldova Mare, a candidat independent la alegerile prezidențiale din toamna anului trecut, cu susținerea prorusului Ilan Șor, considerat principalul instrument al Kremlinului în destabilizarea Chișinăului.
De asemenea, au fost înregistrate blocurile electorale: Blocul Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima Moldovei și Viitorul Moldovei, Blocul Alternativa, Blocul Unirea Națiunii și Blocul Împreună.
Totodată, au fost admiși în cursă și candidații independenți: Olesea Stamate, Andrei Năstase, Victoria Sanduța și Tatiana Crețu.
Un bloc s-a retras
Recent, Blocul Unirea Națiunii (BUN) s-a retras din cursă în favoarea PAS-ului, formațiunea proeuropeană care deține acum puterea.
,,Este un răspuns la multiplele și frecventele chemări, solicitări justificate către forțele politice pro-europene naționale de a-și uni eforturile în procesul de integrare europeană”, a afirmat atunci liderul PAS, Igor Grosu.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
