Pornind de la exemplul Buzău – unde prezența la vot a fost de aproximativ 24%, iar candidatul câștigător a obținut în jur de 50% din voturile exprimate –, sociologul Antonio Amuza avertizează că România intră într-o zonă de „legalitate fără legitimitate”, în care primarii sunt aleși de circa 12% din electoratul total.
Legal, dar nu legitim. Cum ajung primarii să conducă orașe întregi cu votul a doar 12% dintre cetățeni
Amuza aduce în discuție un exemplu concret: județul Buzău, unde prezență la vot a fost de aproximativ 24%. Traducerea matematică este simplă: primarul își ia mandatul cu susținerea reală a circa 12% din totalul alegătorilor înscriși pe liste.
Totul este perfect legal – alegerile au fost validate, procedurile respectate, spune sociologul. Dar întrebarea cât de reprezentativ mai este un astfel de mandat pentru comunitate rămâne.
De ce promisiunile nerealiste amplifică frustrarea
În acest context de legitimitate fragilă, Amuza subliniază rolul toxic al promisiunilor nerealiste: candidați care garantează schimbări rapide, „revoluții” administrative și transformări spectaculoase în 2–3 ani.
Când realitatea lovește – birocrație, bugete limitate, blocaje politice –, primarul se ascunde în spatele formulei „nu se poate mai repede”, iar alegătorii, chiar și cei puțini care au venit la urne, se simt înșelați.
Astfel, frustrarea post-vot se adună peste frustrarea celor care nu au votat deloc, generând un climat general de neîncredere: „nu contează ce votăm, oricum nu se schimbă nimic”.
România are o problemă de leadership
Sociologul merge mai departe și spune că nu avem doar o problemă de participare, ci una de leadership: prea puțini „politicieni ai tuturor” și prea mulți „politicieni ai propriului electorat”. Un lider autentic caută să-și lărgească baza de susținere după alegeri, să reprezinte și pe cei care nu l-au votat.
În România însă, logica este inversă, toți guvernează strict pentru nucleul dur, în timp ce adversarii sunt ignorați sau demonizați iar nehotărâții sunt tratați ca masă amorfă, nu ca public de câștigat.
Așa se ajunge la o democrație cu primari și președinți de consilii județene perfect legali, dar tot mai puțin legitimi în ochii comunităților lor.
Cum se poate repara ruptura dintre legalitate și legitimitate
Amuza sugerează câteva direcții, principalele fiind:
- dezbateri reale despre modificarea sistemului de vot (tur doi la primari, praguri de prezență, formule alternative),
- candidați care își calibrează promisiunile la puterea reală de execuție,
- comunicare onestă despre ce se poate face într-un mandat de 4 ani și ce înseamnă, de fapt, „schimbare structurală”.
Fără astfel de corecții, România riscă să intre într-o spirală periculoasă: tot mai puțini oameni participă, tot mai puțini se simt reprezentați, iar spațiul se umple cu discursuri cinice, anti-democratice.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
