Invitat în cadrul emisiunii Puterea Știrilor, analistul Radu Magdin a explicat diferența crucială dintre crizele artificiale din perioada 2022-2024 și cea reală actuală. Austeritatea și inflația au pus capăt „circului” prin care PSD și PNL ocupau spațiul mediatic.
„Am avut foarte multe crize artificiale între 2022 și 2024, în sensul în care atunci aveam o coaliție care vorbea despre cuvântul stabilitate.partenerii coaliției se mai ciondăneau între ei și încercau să ocupe spațiul public, mai ales PSD și PNL, astfel încât opoziția să nu mai aibă spațiu pentru a critica guvernarea”, a explicat Magdin.
Expertul a denumit această tactică drept „strategia circului”, o abordare prin care partidele de la guvernare creează controverse și conflicte simulate pentru a monopoliza atenția publică.
Cu toate acestea, a avertizat Magdin, strategia circului are anumite limite, pentru că, în ciuda eforturilor guvernamentale din 2022-2024 de a controla situația economică, în sensul de a da un sentiment de stabilitate economico-socială, până la urmă ceea ce s-a întâmplat și în alte țări s-a întâmplat și la noi”.
Inflația a pus capăt iluziei: odată ce românii au început să simtă direct impactul economic în buzunare, divertismentul politic oferit de certurile simulate dintre PSD și PNL nu a mai funcționat.
De data aceasta, situația este fundamental diferită: criza este cu atât mai mare cu cât oamenii resimt austeritatea, indiferent cum este numită de politicieni – consolidare bugetară, scăderea deficitului. Ceea ce s-a întâmplat în ultimele luni este un proces prin care o parte a populației a sărăcit.
„Nu se întâmplă numai la noi, se întâmplă și la alții. Citeam, de exemplu, astăzi un articol legat de Statele Unite și faptul că, acolo, clasa mijlocie începe să-și piardă o parte din puterea de cumpărare, pe fondul măsurilor economice, războaielor comerciale și altor procese interne”.
Problema este că societatea românească se află într-un stres economic prelungit. De la pandemia COVID-19, trecând prin criza energetică, inflația galopantă și acum măsurile de austeritate, românii nu au avut răgaz să își revină economic, iar acest stres acumulat devine din ce în ce mai greu de gestionat politic.
„Economia este psihologie și să nu uităm că, dincolo de ceea ce face guvernul, aici este vorba despre economie, despre atmosferă. Oamenii au sentimentul că trebuie să fie precauți că nu se știe ce se mai taie, ce se mai întâmplă, vom rata investiții”.
În acest context, guvernul Bolojan se confruntă cu provocări mult mai serioase decât predecesorii săi, iar măsurile de consolidare bugetară, deși poate necesare, riscă să adâncească neîncrederea oamenilor și să paralizeze economia prin efectul psihologic negativ.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
