România se află la începutul unei crize politice reale, diferită de tensiunile artificiale din ultimii ani, pe fondul măsurilor de austeritate, al nemulțumirilor sociale și al unei rupturi tot mai vizibile între nivelul central și cel local al puterii, a declarat analistul politic Radu Magdin, luni, în emisiunea „Puterea Știrilor”.
Invitat să analizeze debutul primei sesiuni parlamentare din acest an – marcat de asumarea răspunderii Guvernului pe reforma administrației, de amenințări cu moțiuni de cenzură și de reconfigurarea conducerii Parlamentului – Magdin a spus că nu este vorba doar despre un test de forță, ci despre o criză în plină desfășurare.
„Suntem la începutul unei crize politice, într-un sens diferit de crizele anterioare. Între 2022 și 2024 am avut foarte multe crize artificiale, în care o coaliție care vorbea despre stabilitate se certa între ea, ocupând spațiul public, astfel încât opoziția să nu aibă loc. Strategia aceasta a circului își cunoaște însă limitele. În ciuda eforturilor guvernamentale de a controla situația economică și de a crea un sentiment de stabilitate economico-socială, inflația a crescut, oamenii au simțit asta la buzunar și, dintr-o dată, circul nu a mai fost apreciat.
Poți să îi spui consolidare bugetară, dar în esență este austeritate. În ultimele luni, o parte din populație a fost răcită. Se întâmplă și în alte state, nu doar la noi. Trăim într-un stres continuu din 2020 încoace și vom continua să trecem prin crize și reinventări economice. Spre deosebire de Ciolacu și Ciucă, actualul premier joacă bine dintr-un anumit punct de vedere. Are o minoritate vocală care îl prezintă drept reformator și creează narativul unei lupte epice între o tabără reformatoare și niște nereformiști. Acesta este un narativ”, a spus el.
„Bolojan trebuie să înțeleagă că nu mai este la Primăria Oradea sau la Consiliul Județean Bihor”
Potrivit lui Radu Magdin, România trebuie să revină „la o atmosferă care să dea sentimentul că suntem o țară nu doar bună contabil pentru business, ci o țară deschisă pentru business, care vrea să crească și să se concentreze pe relansare, nu doar pe tăieri”.
„Politica este o artă a negocierii. Nu neapărat a compromisului, care la noi are o conotație negativă, ci a unui aranjament din care fiecare are ceva de câștigat. Premierul este mai rigid, nu aș spune încăpățânat, dar este un om care crede că are dreptate și se ține de ceea ce consideră corect. Nu mai este la Primăria Oradea sau la Consiliul Județean Bihor. Este într-o coaliție de patru partide. Din ce înțelegem, nu își primește în audiență nici măcar colegii de partid. În aceste condiții, nu doar PSD sau alți parteneri de guvernare sunt nemulțumiți, ci și oameni din propriul partid. Avem un ministru de Finanțe foarte bun. Indiferent dacă datoria a apărut din iresponsabilitate sau din optimism economic, realitatea este că datoria este prea mare și o parte din ea trebuie tăiată.
Dincolo de tăieri, ar trebui să ne concentrăm pe relansare. Economia este psihologie. Dacă oamenii și investitorii au sentimentul că urmează mereu alte tăieri, vom rata investiții. Banii nu mai circulă în economie. Atmosfera contează. Trebuie să revenim la o atmosferă care să dea sentimentul că suntem o țară nu doar bună contabil pentru business, ci o țară deschisă pentru business, care vrea să crească și să se concentreze pe relansare, nu doar pe tăieri”, a explicat Magdin.
Ce șanse are o moțiune de cenzură
În ceea ce privește șansele unei moțiuni de cenzură, Radu Magdin a susținut că „cel târziu în martie vom vedea scuturări în formatul guvernamental actual”.
„Cred că cel târziu în martie vom vedea scuturări în formatul guvernamental actual. Stabilitatea este un cuvânt interesant, dar, la fel ca austeritatea, riscă să capete conotații negative. Și guvernele anterioare vorbeau despre stabilitate, dar populația nu le percepea ca fiind stabile. Așa-numiții baroni locali – sau, ca să nu folosim termenul depreciativ, marchizii și marchizele locale – rămân un pol important de putere în partide. Ei se uită la știrile naționale și nu mai înțeleg direcția țării și nici de ce nu mai sunt ascultați. Practic, comunitățile locale sunt cele care suferă cu adevărat. Când închizi trei fabrici într-un județ și concediezi mii de oameni, situația socială devine foarte serioasă.
Am scăzut standardele în ultimul deceniu. Avem politicieni care nu vorbesc limbi străine și ajung să depindă de burtierile TV pentru educație economică și geopolitică. Trăim într-o lume extrem de complexă, iar chiar și democrațiile considerate-model se confruntă cu o criză de încredere și cu un apetit crescut pentru extreme”, a concluzionat Radu Magdin.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
