Uniunea Europeană traversează o perioadă economică foarte dificilă de când Germania, motorul UE, a intrat în recesiune și nu dă semne să-și revină rapid. Marile state din Vest se confruntă cu numeroase probleme, iar între timp România are un deficit uriaș care reprezintă o mare vulnerabilitate.

Germania este pacientul Europei de când a început conflictul dintre Ucraina și Rusia. Germanii au pierdut avantajul gazului și materialelor ieftine din Rusia. Industria germană este cea mai afectată de această instabilitate din Europa, înregistrând scăderi ale comenzilor și urmând să se confrunte cu o tranziție verde ce va pune în pericol sute de mii de locuri de muncă în industria auto.

La final de 2023, Germania ar putea fi unicul membru G7 cu un PIB în scădere cu circa 0,3%. Pe lângă problemele cu Rusia, economia germană mai are probleme și cu China, de unde nu mai reușește să prospere așa cum o făcea în urmă cu câțiva ani. Inflația foarte mare a afectat consumul intern și s-a înregistrat o scădere a cererii pe piața germană.

Germania este cel mai important partener economic al României, iar dacă industria germană înregistrează o scădere a comenzilor, acest lucru s-ar putea resimți și în țara noastră. Producătorii germani vor scăderea inclusiv comenzile pe plan extern.

„Germania se află într-o situație dificilă și ar putea deveni bolnavul Europei în viitor dacă va lua decizii greșite. (…) Germania a comis 3 erori: întârzieri în tranziția și tehnologia verde, întârzieri în digitalizare și prea multe riscuri asumate atunci când s-a bazat pe China pentru lanțurile de aprovizionare și pe Rusia pentru energie”, a declarat Marcel Fratzscher, economist german.

Zona euro, în recesiune

Zona euro este în recesiune tehnică de câteva luni, iar Comisia Europeană a publicat noile previziuni economice care se schimbă într-un sens negativ. La final de 2023, Comisia precizează că zona euro ar putea să aibă o mică creștere economică, însă între 0 și 1%, ajutată de statele din sudul Europei și cu condiția ca Italia să nu intre și ea în recesiune.

Cele mai afectate state din zona euro ar fi Italia și Germania. Economia italiană este în scădere, iar industria se confruntă și ea cu o scădere a cererii. Creșterea dobânzilor, impusă de BCE pentru a reduce inflația, se simte foarte mult în Italia, care pare cea mai afectată de deciziile băncii europene. Mai mulți miniștri din guvernul Meloni au criticat banca condusă de Lagarde, avertizând că o creștere a dobânzilor afectează economia italiană.

„BCE să nu mai crească deloc dobânzile. Lagarde să asculte apelul nostru”, spunea Antonio Tajani, ministrul de externe al Italiei.

Însă fără niciun rezultat pentru italieni, deoarece BCE a continuat să mărească aceste dobânzi și în septembrie, punând și mai multă presiune pe economia italiană.

România, un scenariu pesimist

România are o mare problemă cu deficitul bugetar, care potrivit estimărilor FMI ar ajunge la 6% în acest an.

„Deficitul fiscal inițial pentru 2023, de 4,4%, va fi depășit iar noi prognozăm un deficit de 6% din PIB. Un alt pachet care să îmbunătățească politica fiscală în 2024 și în anii următori ar putea să ducă la un deficit de 5% în 2024, dar deficitul fiscal trebuie să scadă sub 3% din PIB, conform acordului cu Comisia Fiscală pentru ca economia să fie stabilizată pe termen mediu, ca să fie finanțată economia cu credite luate la dobânzi mai mici și alte soluții”, au declarat reprezentanții FMI, prezenți în România.

Adrian Câciu, ministrul fondurilor europene, a precizat că vor continua negocierile cu Comisia Europeană pentru a permite un deficit mai mare pentru țara noastră și abia la final de 2025 să revenim la pragul de 3%. Ministrul a mai avertizat că o reducere a deficitului bugetar la 3%, în 2024, ar duce România în recesiune.

„Dacă vrei să ai creștere economică în continuare, cu austeritate nu obții creștere economică. Cu austeritate, întotdeauna o să ai contracţie economică. (…) În discuțiile pe care le avem cu CE, un an de zile nu este nicio problemă să obținem o prelungire a procedurii, adică să închidem deficitul la 3% în 2025, deci o ajustare mai graduală”, a declarat Câciu.

Prin urmare, rezolvarea deficitului bugetar va provoca mari probleme pentru economia românească. 2024 este un an electoral și nici Comisia Europeană nu se așteaptă să se ia decizii importante. România ar putea începe să reducă drastic deficitul bugetar abia din 2025, în cazul în care celelalte state membre UE, în special Germania, vor fi de acord cu politica fiscală propusă de București.

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News