Premierul Ilie Bolojan demonstrează tot mai mult că reformele rămân doar în declarații, în timp ce cifrele arată că România nu reușește să-și rezolve problemele economice. Credibilitatea Guvernului se reduce drastic după eșecul cu deficitul bugetar, iar acest lucru îl transmit și marii creditori internaționali.
Creditorii internaționali nu au încredere în Guvern
Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost instalat pentru a reduce deficitul bugetar sub 8%. Premierul a recunoscut că a eșuat cu acest obiectiv și România va încheia anul cu un deficit de 8,4%. În condițiile în care nu a redus nici deficitul, nici cheltuielile, Bolojan anunță că în 2026 vrea un deficit de 6%.
„Cu măsurile luate, dacă ne asigurăm disciplina bugetară, suntem în această cifră – 8,4% – la finalul anului – cea asumată de deficit, dar trebuie să ne scădem în continuare cheltuielile statului. (…)
Trebuie să fim, anul viitor, cu deficitul undeva la 6%, sub 6,5% – trebuie să creăm condiții pentru ca țara să se dezvolte în anii următori”, a declarat premierul, într-un interviu la Digi24.
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) estimează că țara noastră va încheia 2025 cu o creștere economică de doar 0,9%, iar în 2026 ar urma să fie 1,6%. Aceste estimări făcute de BERD sunt mereu în scădere și este posibil ca România să încheie anul cu o creștere mai mică, deși sub pragul de 1% este greu să mai vorbim efectiv de o creștere.
FMI a revizuit și el în scădere creșterea economică a României. Fondul a arătat că țara noastră va încheia anul cu o creștere de 1%, după ce în urmă cu câteva luni estima că ar fi 1,6%. Pentru 2026, FMI arată că ar urma să fie o creștere de 1,4%, după ce inițial estimase 2,8%.
Aceste prognoze arată că băncile internaționale, cele care ajută România să supraviețuiască cu acest deficit bugetar, nu au încredere în măsurile luate de guvernul Bolojan.
Cheltuielile, mai mari cu 23 de miliarde
Premierul Bolojan a vorbit de mai multe ori despre reducerea cheltuielilor statului, însă rectificarea bugetară pe care o propune arată fix contrariul: cheltuielile vor crește cu 23 de miliarde de lei.
„(…) nu mai trebuie să creștem taxe, trebuie să ni le încasăm, dar ce trebuie avut în vedere este să scădem în continuare cheltuielile de funcționare ale statului, pentru că dacă nu vom scădea cheltuielile de funcționare, acestea ne vor ajunge din urmă”, a declarat Bolojan, luni seară.
Rectificarea bugetară propusă de guvernul Bolojan crește cheltuielile cu personalul cu aproape 700 de milioane de lei, în condițiile în care premierul vrea să concedieze bugetari din primării. Cheltuielile cu bunuri și servicii vor crește și ele cu 321 de milioane de lei. Cheltuielile cu subvenții vor fi mărite cu 531 de milioane de lei. Acestea sunt cheltuieli lipsite de importanță, pe care Guvernul le mărește în ultimele luni din 2025, deși anunță că statul trebuie să-și reducă cheltuielile.
De asemenea, Guvernul crește cheltuielile cu unele proiecte din PNRR: 8 miliarde de lei în plus pentru a finanța aceste proiecte. Alte 4,3 miliarde de lei reprezintă transferurile între unități ale administrației publice, 500 de milioane în plus la Fondul de rezervă, iar alte 3,3 miliarde de lei vor fi date în plus pentru asistența socială până la sfârșitul anului. Cele mai mari cheltuieli care vor fi mărite la final de 2025 sunt cele pentru dobânzi: 12 miliarde de lei în plus.
În total, e o alocare de 29 de miliarde de lei în plus pentru cheltuielile statului, însă Guvernul va tăia 6 miliarde de la unele investiții care nu au fost finalizate la termen. Asta înseamnă că România rămâne cu o creștere de 23 de miliarde de lei pentru cheltuielile statului.
Când scad facturile la energie
Premierul a vorbit și despre scăderea facturilor la energie și a precizat că în 2026, în a doua jumătate a anului, românii se vor bucura de facturi mai mici.
„Facturile ar trebui să scadă, pentru că vor intra în funcțiune noi modalități de stocare a energiei”, a declarat Bolojan.
Premierul consideră că facturile vor scădea pentru că România va reuși să stocheze energia mai ieftină produsă la orele prânzului, din sistemele fotovoltaice, și apoi să o folosească seara, când este o cerere mai mare de energie electrică. Teoria lui Bolojan este dată peste cap de bursă. Prețul energiei este stabilit pe bursă, iar acolo contează prețul cel mai mare. Astfel, dacă energia nucleară sau pe gaz are un preț mare seara, atunci și prețul energiei verzi va fi influențat.
Premierul mai spune că România are un deficit la producția de energie electrică pentru că a închis centralele și nu a pus nimic în locul lor.
„Deficitul e mai mare decât în această parte din Europă. Din cauza faptului că am închis centrale și nu am pus nimic în loc, am ajuns să nu avem suficientă capacitate de producție”.
De mai mulți ani, România a fost printre statele UE care a insistat cel mai mult să nu închidă centralele pe cărbune. Chiar și în 2025, Guvernul a cerut Comisiei Europene să ne lase până în 2032 cu centralele pe cărbune. În fiecare zi, circa 15% din energie este produsă în centralele pe cărbune, însă a crescut energia produsă de sistemele fotovoltaice, care ajunge la aproape 20% la orele prânzului. Premierul mai ignoră și faptul că în zilele de iarnă, sistemele fotovoltaice vor avea o producție mai redusă de energie. Condițiile meteo sunt esențiale pentru eficacitatea acestor sisteme.
Românii vor avea o mare problemă în această iarnă, când pentru prima dată vor simți tarifele libere de pe piață. Prețul energiei oscilează în funcție de prețul gazului, iar din noiembrie și până în februarie, prețul gazului crește deoarece există o cerere mai mare, o arată statisticile din ultimii ani. Spre exemplu, prețul gazului era de 58 euro/MWh în februarie 2025, față de 30 euro/MWh în septembrie 2024. Aceste oscilații se vor simți și în facturi.
Investițiile în sănătate? Tăiate din nou
Premierul vorbește despre investiții în sistemul de sănătate, dar le confundă cu cheltuielile pentru medicamente și tratamente.
„În ceea ce privește responsabilitățile, an de an au crescut sumele alocate Sănătății – avem bugete de peste 80 de miliarde de lei pe componenta de sănătate. Dar învestițiile n-au fost dublate de calitatea serviciilor, ceea ce ține de organizarea sistemului”, a declarat Bolojan.
Cele 80 de miliarde de lei sunt cheltuielile cu sănătatea românilor, nu reprezintă investiții în infrastructura medicală. Rectificarea bugetară a guvernului Bolojan taie 2,6 miliarde de lei de la Ministerul Sănătății, cel care este responsabil cu modernizarea sistemului de sănătate.
În septembrie, premierul a renegociat PNRR-ul cu Comisia Europeană și a decis că 6 unități medicale vor pierde finanțarea europeană. La momentul realizării PNRR, România își propunea să construiască 24 de spitale noi, însă guvernul Bolojan a mai păstrat doar 8 proiecte pentru finanțarea europeană, pentru că acestea sunt în stadiu avansat de realizare.
Cazul spitalului din Iași, unde au murit 7 copii din cauza infecțiilor din clădire, ne demonstrează că România are nevoie de investiții masive, în timp ce Guvernul taie banii pentru proiectele din sănătate.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
