Rectorul SNSPA Remus Pricopie a făcut o analiză a situaţiei din politica românească după ce cinci judecători ai CCR au decis respingerea candidaturii Dianei Şoşoacă la alegerile prezidenţiale, afirmând că este o acţiune care va intra în istorie.
„𝐂𝐢𝐧𝐜𝐢 𝐣𝐮𝐝𝐞𝐜𝐚̆𝐭𝐨𝐫𝐢 𝐚𝐢 𝐂𝐂𝐑 𝐚𝐮 𝐟𝐚̆𝐜𝐮𝐭 𝐢𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞. 𝐒𝐩𝐞𝐫, 𝐢̂𝐧𝐬𝐚̆, 𝐬𝐚̆ 𝐧𝐮 𝐟𝐢𝐞 𝐨 𝐢𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞 𝐧𝐞𝐠𝐚𝐭𝐢𝐯𝐚̆ 𝐚 𝐝𝐞𝐦𝐨𝐜𝐫𝐚𝐭̦𝐢𝐞𝐢 𝐫𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐞𝐬̦𝐭𝐢.
Putem avea două situații care oferă o bază constituțională sau legală pentru a respinge candidatura unei persoane la alegerile prezidențiale:
1. existența unei decizii judecătorești definitive și irevocabile de condamnare, care să specifice în mod expres interzicerea dreptului de a alege și de a fi ales în funcții publice;
2. dosarul de candidatură nu este complet (lipsă semnături, semnături false, lipsă declarație de avere etc.).
Prin urmare, varianta în care cinci judecători se întâlnesc și în două ore decid că o persoană nu împărtășește „valorile Constituției” nu există într-un stat democratic.
De asemenea, cred că trebuie să clarificăm faptul că procedura de „scoatere în afara legii” a unui partid nu are nimic în comun cu decizia CCR de sâmbătă, 5 octombrie. Un partid – și NU o persoană – poate fi desființat, așa cum prevede Constituția României, Art. 30, alin. (7), și Art. 40, alin. (2) și (4), respectiv legislația din România, mai exact legea nr. 14/2003 a partidelor politice, Art. 43 și 45. Acest proces, în cazul în care este declanșat, este unul public, transparent, în care se prezintă probe, care pot fi validate sau invalidate de o instanță judecătorească.
Am văzut zilele acestea confuzii grosolane (involuntare sau nu) pe marginea acestui subiect. Poate ar fi bine să citim legea, înainte de a face afirmații hazardate.
Nu știu cum se va încheia această nouă (posibilă) criză a democrației din România, dar, înainte de a trage concluziile finale, trebuie să așteptăm motivarea Deciziei CCR, pe această speță. Sper să existe o fundamentare solidă.
Adaug și că, după recentele declarații antisemite și prolegionare promovate în spațiul public, autosesizarea instituțiilor abilitate este obligatorie. Încălcarea legii de către o persoană publică, un reprezentant ales în Parlamentul European, este evidentă.
Redau mai jos câteva texte relevante:
𝟏. 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐭𝐢𝐭𝐮𝐭̦𝐢𝐚 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐞𝐢
Art. 30 Libertatea de exprimare
…
(7) Sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică, precum şi manifestările obscene, contrare bunelor moravuri.
Art. 40 Dreptul de asociere
…
(2) Partidele sau organizaţiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranităţii, a integrităţii sau a independenţei României sunt neconstituţionale.
…
(4) Asociaţiile cu caracter secret sunt interzise.
𝟐. 𝐋𝐞𝐠𝐞𝐚 𝐩𝐚𝐫𝐭𝐢𝐝𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐩𝐨𝐥𝐢𝐭𝐢𝐜𝐞 𝐧𝐫. 𝟏𝟒/𝟐𝟎𝟎𝟑, 𝐫𝐞𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜𝐚𝐭𝐚̆ 𝐥𝐚 𝟏𝟎 𝐢𝐮𝐧𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟏𝟓
Capitolul VII. Încetarea activității partidelor politice
Articolul 43
Un partid politic își încetează activitatea prin:
a) dizolvare, prin hotărâre pronunțată de Curtea Constituțională, pentru încălcarea art. 30 alin. (7) și art. 40 alin. (2) și (4) din Constituția României, republicată;
b) dizolvare, prin hotărâre pronunțată de Tribunalul București;
c) autodizolvare, hotărâtă de organele competente prevăzute în statut;
d) reorganizare, în situațiile prevăzute la art. 38 alin. (3), art. 39 alin. (4) sau art. 41 alin. (2).
Articolul 45
(1) Un partid politic se dizolvă pe cale judecătorească în următoarele condiții:
a) când se constată încălcarea prevederilor art. 30 alin. (7) și ale art. 40 alin. (2) și (4) din Constituția României, republicată, de către Curtea Constituțională, precum și ale art. 3 alin. (3) și (4) din prezenta lege;
b) când scopul sau activitatea partidului politic a devenit ilicită ori contrară ordinii publice;
c) când realizarea scopului partidului politic este urmărită prin mijloace ilicite sau contrare ordinii publice;
d) când partidul urmărește alt scop decât cel care rezultă din statutul și programul politic ale acestuia;
e) ca urmare a inactivității constatate de Tribunalul București conform art. 46 alin. (1);
f) ca urmare a aplicării art. 26.
(2) Cererea de dizolvare se adresează Tribunalului București de către Ministerul Public și se soluționează potrivit normelor de procedură stabilite la art. 26 alin. (2)-(5)”, a scris Pricopie pe pagina sa de Facebook.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
