Fostul ministru al Sănătății în perioada 26 martie 2020 – 23 decembrie 2020, Nelu Tătaru este anchetat de DNA pentru luare de mită de la pacienți, sub formă de sume mici de bani sau produse agricole. Acesta urmează să fie audiat de procurori. Nelu Tătaru era președintele PNL Vaslui și a fost propus pe primul loc pe lista candidaţilor pentru Camera Deputaţilor la alegerile din luna decembrie. De asemenea, Tătaru a fost, până în prezent, preşedinte al Comisiei de Sănătate din Camera Deputaţilor. Nelu Tătaru este şi medic chirurg la spitalul Municipal Huşi.
De-a lungul timpului mai mulți miniștri ai Sănătății s-au intersectat cu DNA-ul fie pe luare de mită, fie pe fals în declarații sau afaceri cu Statul. Ce i-a tentat pe șefii de la Sănătate, în articolul de mai jos.
Mircea Beuran, mita de 10.000 euro pentru un post universitar
Mircea Beuran, ministru al Sănătății în 2003, în Guvernul PSD condus de Adrian Năstase, în 2018 a fost acuzat că a luat mită. Mircea Beuran care era preşedinte, în 2018 , al Senatului Universitar, director al Departamentului 10 Chirurgie, şi şef la Chirurgie Generală în cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti, a scos la concurs un post de asistent universitar pe perioadă determinată.
Mircea Beuran ar fi primit suma de 10.000 de euro de la un medic pentru a asigura ocuparea, de către acesta, a unui post de asistent universitar în specialitatea Chirurgie generală a Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti.
Mircea Beuran a fost achitat definitiv de Curtea de Apel București, in iulie 2023
Fostul ministru al Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a fost acuzat de fals în declaraţii
Chiar la începutul anului 2010, Agenţia Naţională de Integritate preciza: „în urma verificărilor efectuate, s-a constatat că situaţia patrimonială reală a domnului NICOLĂESCU GHEORGHE EUGEN nu este corect reflectată în declaraţia de avere depusă la data de 03.06.2009, deoarece domnul deputat a omis să înscrie donaţiile efectuate în perioada 30.10.2008 – 15.12.2008 în contul bancar”
Ancheta ANI se referea la unele donaţii pe care liberalul le-a primit şi folosit pentru plata unor materiale promoţionale în timpul campaniei pentru alegerile parlamentare din 2008, bani care nu s-au regăsit însă în declaraţia sa de avere de atunci.
Dosarul a fost clasat de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Eugen Nicolăescu a fost ministru al Sănătății între 2007 și 2008, în guvernul Tăriceanu.
Fostul ministru al Sănătății, Nicolae Bănicioiu, mai multe capete de acuzare
Fostul ministru al Sănătății, Nicolae Bănicioiu a fost achitat în dosarul în care era acuzat de trafic de influență și mită de aproape 800 de mii de euro. Decizia a fost luată, zilele aceastea, de Înalte Curte de Casație și Justiție și nu este definitivă.
Nicolae Bănicioiu, a fost trimis în judecată în decembrie 2021 pentru fapte comise în perioada 2012-2015, când era ministru al Tineretului și Sportului.
DNA l-a acuzat că a luat aproape 4 milioane de lei mită de la doi oameni de afaceri cărora le-a promis că intervine pe lângă ministrul Sănătății de acea vreme în legătură cu numirea unor manageri de spitale și alocarea de bani spitalelor cu care aceștia aveau contracte. Cu alte cuvinte, Nicolae Bănicioiu le-a promis că îl va convinge pe ministrul Sănătății fie să-i mențină în funcție pe managerii a 5 spitale din București și Ilfov cu care firmele oamenilor de afaceri avea contracte, fie să numească pe acele posturi persoane apropiate oamenilor de afaceri.
Procurorii DNA spun că mita a fost primită în numerar de Nicolae Bănicioiu și ascunsă sub forma unor dividende distribuite de două firme.
Nicolae Bănicioiu a fost urmărit și în cel de-al doilea dosar Colectiv, care a vizat cercetarea condițiilor în care responsabilii statului român au acționat după incendiul din octombrie 2015. Dosarul a fost însă clasat, astfel că Nicolae Bănicioiu și managerii de spital care n-au transferat răniții în străinătate au scăpat de condamnare penală.
Sorina Pintea (PSD), condamnată, în aprilie 2024, la 3 ani şi 6 luni cu executare
Sorina Pintea (PSD), ministru al Sănătăţii numit în 2018 și demisă odată cu căderea, prin moțiune de cenzură, a cabinetului Dăncilă, a fost condamnată, în aprilie 2024, la 3 ani şi 6 luni cu executare, pentru luare de mită, printr-o sentinţă pronunţată de Tribunalul Cluj. Sentința nu este definitivă.
În februarie 2020, procurorii DNA au reținut-o pe Sorina Pintea pentru luare de mită, în formă continuată. Potrivit procurorilor, în perioada decembrie 2019 – februarie 2020, aceasta, în calitatea de manager al Spitalului Judeţean de Urgenţă „Dr. Constantin Opriş” din Baia Mare, ar fi primit, printr-un intermediar, de la reprezentanții unei societăți comerciale, în două tranșe, sumele de 10.000 de euro și 120.000 lei, care nu i s-ar fi cuvenit, reprezentând un procent de 7% din valoarea unui contract de achiziție publică ce avea ca obiect „proiectarea și executarea lucrărilor de amenajare bloc operator-sală chirurgie cardiovasculară și toracică și spații adiacente”. Contractul a fost încheiat în anul 2019 de unitatea spitalicească cu societatea comercială.
Vlad Voiculescu (USR), fost ministru al Sănătății, acuzat că a achiziționat un număr mult mai mare de vaccinuri anti-Covid decât ar fi avut nevoie România
Vlad Voiculescu (USR), fost ministru al Sănătății în 2016 și apoi în 2020-2021, a fost pus sub urmărire penală, în decembrie 2023, pentru abuz în serviciu, în dosarul achiziției de vaccinuri anti-COVID, dosar în care mai sunt cercetați fostul premier PNL Florian Cîțu și fostul ministru al Sănătății, Ioana Mihăilă (USR). Ei sunt acuzați că au achiziționat, în pandemie, un număr mult mai mare de vaccinuri anti-Covid decât ar fi avut nevoie România.
Fostul ministru al Sănătăţii Florian Bodog, acuzat de abuz în serviciu şi fals intelectual
În 2021, Florian Bodog, senator în Parlamentul României, la data faptelor având funcţia de ministru al Sănătăţii, a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu, fals intelectual și fals în înscrisuri, într-un dosar privind menținerea unei consiliere personale în funcție, deși aceasta nu a prestat nicio activitate. Bodog a achitând integral prejudiciul de 75.000 de lei constatat în dosar și a scăpat de condamnare în urma prescrierii faptei.
Florian Bodog a rămas oficial fără titlul de doctor în Management după ce Consiliul Național pentru Atestarea Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) a decis că și-a plagiat teza de doctorat,
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
