România traversează o criză politică profundă, în care două tabere nu par dispuse să ajungă la un compromis înainte de moțiunea de cenzură. Scenariile post-moțiune de cenzură nu sunt unele optimiste și nu vin cu o soluție care să restabilească ordinea politică și să dea garanții că proiectele vor continua.
Observăm o confruntare între două tabere care vor puterea. Pe de o parte, premierul Ilie Bolojan s-a înconjurat de cei din USR și vrea să decidă singur la Guvern, iar situația se îndreaptă spre o eventuală coaliție sau fuziune PNL-USR pentru 2028. Pe de altă parte, PSD se vede nevoit să preia puterea în coaliția de guvernare, fiind cel mai mare partid, și să-și caute parteneri politici pentru 2028, sau să atragă mai multe voturi în opoziție. Declarațiile liderilor politici arată că principalele trei partide – PSD, AUR și PNL – vor lucruri diferite după moțiunea de cenzură.
Ce vrea PSD după moțiune
PSD vrea demiterea lui Ilie Bolojan cu orice preț, însă nu propune o schimbare importantă pentru viitoarea guvernare. Social-democrații sunt deschiși să continue cu PNL, USR și UDMR, însă cu un alt premier. În caz contrar, PSD poate sta și în opoziție.
„Moțiunea este singura acțiune comună (PSD-AUR, n.red.), care este necesară pentru a maximiza șansele acestui demers parlamentar. Nu avem și nu vom avea majorități PSD-AUR după moțiune”, a declarat Grindeanu, în fața colegilor săi.
Liderul PSD a precizat că partidul său nu susține ideea de guvern minoritar și nu lucrează la alte coaliții, dorindu-și să o continue pe aceasta cu un alt premier. Marian Neacșu, fost vicepremier social-democrat, a arătat că PSD va trece în opoziție dacă moțiunea nu va primi suficiente voturi pentru a-l demite pe premier. În acest caz, guvernul Bolojan ar rămâne guvern minoritar. O astfel de strategie ar permite ieșirea PSD din guvern și continuarea actualei guvernări cu voturile PSD în Parlament.
„În măsura în care nu va trece moțiunea de cenzură, noi suntem pregătiți să mergem în opoziție și lucrul ăsta a fost afirmat în nenumărate rânduri și a ieșit și din discuțiile pe care le-am avut cu colegii noștri în parcursul celor opt întâlniri regionale pe care le-am avut în ultima lună”, a declarat Neacșu.
Ce vrea PNL după moțiune
PNL îl protejează pe Ilie Bolojan și mai multe voci spun că liberalii nu ar mai dori o altă coaliție cu PSD. Ciprian Ciucu, primarul capitalei, este cel mai convins de acest lucru și a anunțat deja că PNL nu va mai sta la masă cu social-democrații.
„Cine face o majoritate pentru a dărâma un guvern are responsabilitatea să formeze un alt guvern în locul lui. PNL nu va mai face altă coaliție cu PSD”, a scris primarul capitalei pe rețelele de socializare.
Situația pentru PNL este și mai complicată, pentru că vor trebui să negocieze cu PSD sau AUR pentru orice formulă de guvernare. PNL cu USR și UDMR nu sunt nici măcar aproape de majoritatea parlamentară.
Daniel Fenechiu, liderul senatorilor PNL, a declarat că una dintre soluții poate fi opoziția sau chiar anticipatele. Dacă moțiunea va trece și premierul va fi demis, atunci PNL ar putea să-i constrângă pe cei de la PSD să propună un premier și o nouă majoritate parlamentară, caz în care liberalii ar intra în opoziție. Tot în opoziție ar vrea să stea și PSD, iar dacă moțiunea va trece, atunci putem vedea scenariul în care cele două vor fugi de guvernare.
Emil Boc, primarul din Cluj Napoca, a arătat că organizarea alegerilor anticipate este foarte dificilă, însă nu imposibilă. Acesta mizează pe faptul că mulți parlamentari ar putea fi tentați să voteze orice propunere de premier pentru a nu pierde mandatul înainte de 2028.
„Pentru asta, în fapt, parlamentele ar trebui să voteze pentru propria lor dizolvare. E greu de ajuns acolo, pentru că în România dizolvarea Parlamentului este o autodizolvare, când trebuie să respingi două încercări de formare a guvernului cu doi prim-miniștri propuși, iar la a doua solicitare probabil că foarte mulți parlamentari, doar ca să nu plece acasă, ar vota pe oricine”, a declarat Boc.
Ce vrea AUR după moțiune
Pentru AUR lucrurile sunt mai simple și vrea alegeri anticipate. Atât Dan Dungaciu, cât și Ninel Peiu au precizat că AUR își dorește alegeri anticipate cât mai repede, iar moțiunea de cenzură este primul pas în acest sens.
„Credem că alegerile anticipate sunt soluția pentru crizele repetate și suprapuse în care se află astăzi România. Tactic vorbind, moțiunea de cenzură este un pas. (…) Această cădere a Guvernului Bolojan este un pas spre anticipate. (…) Singura cale să mai ieșim din această criză sunt alegerile anticipate”, a explicat Dungaciu.
AUR rămâne un partid care nu controlează jocurile politice din Parlament pentru a forța alegerile anticipate, însă ar putea să fie decisiv alături de PSD. Declarațiilor politicienilor AUR arată că nu sunt dispuși să susțină un guvern minoritar condus de Bolojan sau alții și vor respinge premierii desemnați de Nicușor Dan.
Guvern minoritar, guvern tehnocrat, alegeri anticipate
Din declarațiile politicienilor reiese că se conturează trei scenarii posibile după moțiunea de cenzură. Un guvern minoritar susținut de actuala coaliție de guvernare – dacă PSD sau PNL vor face un pas în opoziție. Al doilea scenariu este cel al unui guvern tehnocrat, dacă atât PSD, cât și PNL vor decide să nu mai intre la guvernare. Al treilea scenariu este cel al alegerilor anticipate, cât nu se va construi o majoritate parlamentară pentru niciun guvern.
Refacerea actualei coaliții de guvernare este doar un obiectiv PSD, însă aceștia vor să demită actualul guvern pentru a construi altul, iar PNL nu acceptă acest joc. Șansele ca actuala coaliție de guvernare să fie reconstruită după moțiune rămân foarte mici.
PSD a avut experiența de a susține guverne minoritare în ultimii 20 de ani. Al doilea guvern Tăriceanu a fost minoritar, cu voturile PSD în Parlament pentru majoritate. La vremea respectivă, a avut loc ruptura între Băsescu și Tăriceanu, iar fostul premier a preferat să continue doar alături de UDMR și să dea PD-ul afară din Guvern. Executivul Tăriceanu 2 a obținut 303 voturi în Parlament, cu ajutorul PSD.
De asemenea, guvernul tehnocrat Cioloș a fost și el susținut de PSD în Parlament, chiar dacă oficial PSD era în opoziție, după ce Victor Ponta își dăduse demisia. Guvernul Cioloș a primit 389 de voturi în Parlament, iar PSD-ul condus de Liviu Dragnea nu a ezitat să susțină această guvernare până la alegerile din 2016.
PNL a propus trei guverne minoritare: Călin Popescu Tăriceanu în perioada 5 aprilie 2007-22 decembrie 2008 și alte două guverne Orban în perioada noiembrie 2019-decembrie 2020. Primul guvern Orban a strâns 240 de voturi, iar PNL intra la guvernare și primea ajutorul USR, PMP și alți parlamentari din PSD, minorități și Pro România.
Guvernul Orban 2, votat în martie 2020, a ajuns la o susținere de 289 de parlamentari, fiind susținut chiar de PSD. PNL controla guvernarea, iar în Parlament avea celelalte partide de partea sa în perioada pandemiei Covid-19.
„Astăzi România are nevoie de un guvern cu puteri depline. Va fi acesta în măsură să gestioneze problemele cu care ne confruntăm acum? Greu de răspuns… Dar instituțiile statului și specialiștii care se luptă cu epidemia au nevoie de stabilitate și măsuri rapide. Știu! PNL și Iohannis nu merită acest vot! Dar românii merită un stat funcțional care să poată reacționa rapid la pandemie”, preciza Marcel Ciolacu, în martie 2020, după ce PSD votase guvernul Orban 2.
Până la alegerile parlamentare din 2028 mai sunt doi ani și jumătate, iar niciun guvern minoritar sau tehnocrat nu a supraviețuit atât de mult. Un guvern în România supraviețuiește, în medie, circa un an.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
