Uniunea Europeană (UE) pregătește mai multe schimbări majore, care vor avea un impact direct asupra vieții cetățenilor. Noi taxe, mai mult control prin spionaj, iar Ursula von der Leyen pare să se înțeleagă tot mai bine cu suveraniștii, pe care i-a criticat și evitat. Viitorul Comisiei Europene (CE) depinde tot mai mult de voturile suveraniștilor din Italia, Ungaria sau Franța, în timp ce Verzii și Social-Democrații sunt tot mai nemulțumiți de președinta CE.
Un CIA al UE, dar împotriva cui?
Comisia Europeană lucrează la un proiect privind un nou serviciu de informații, care va fi construit pe modelul CIA din SUA. Va fi un serviciu de spionaj european pe modelul EPPO (Parchetul european), iar statele membre vor trebui să trimită agenți de informații. Ținând cont că un serviciu de spionaj al UE există deja sub controlul Înaltului Reprezentant, nu este clar ce va face noua instituție și împotriva cui va lucra. Noua unitate de spionaj va fi sub controlul secretarului general al Comisiei, de unde von der Leyen va putea să dirijeze toată activitatea.
Comisia lucrează la acest proiect și nu l-a prezentat statelor membre, însă deja au apărut mai mulți diplomați europeni care critică aceste intenții ale Ursulei von der Leyen. Aceștia se tem că noul serviciu va fi sub controlul președintei CE și ar putea să-i ofere prea multe puteri. Uniunea Europeană funcționează pe baza principiului atribuirii puterii, adică statele membre oferă puteri și responsabilități Comisiei, iar Comisia nu poate să-și atribuie singură anumite roluri sau puteri. Mult mai grav e că nimeni nu știe dacă acest nou serviciu va fi intern, adică pentru spionaj în UE, sau extern.
Ursula von der Leyen, tot mai aproape de suveraniști
Ursula von der Leyen, la începutul mandatului, avea o majoritate formată din grupul Popularilor (PPE), Social-Democraților (SD), Renew și Verzilor. Chiar dacă părea o majoritate puternică, după doar un an de mandat s-a dovedit una foarte fragilă, pentru că președinta Comisiei Europene a devenit tot mai contestată.
În urmă cu câteva zile, în Parlamentul European s-a format o nouă majoritate care să sprijini comisia Ursula: PPE, conservatorii de la ECR conduși de Meloni (din același grup face parte și AUR), Patrioții (conduși de Viktor Orban și Le Pen) și grupul Europa Națiunilor Suverane (controlat de AfD din Germania). Aceste trei grupuri de suveraniști au criticat-o foarte des pe von der Leyen, dar s-au reunit pentru a o ajuta să treacă un pachet legislativ care slăbește lupta împotriva schimbărilor climatice. Pachetul „Omnibus 1” încearcă să treacă de Parlamentul European de aproape un an, însă Verzii și Socialiștii s-au opus acestuia, pentru că reduce obligațiile pentru companii privind reducerea poluării.
Social-Democrații i-au reamintit lui Manfred Weber (liderul grupului PPE) că a promis să nu colaboreze niciodată cu extrema dreaptă, dar promisiunile au fost uitate și Popularii au bătut palma cu grupurile suveraniste pentru a o ajuta pe von der Leyen. Pachetul reduce birocrația și reglementările privind poluarea pentru a stimula investițiile, dar încalcă multe promisiuni pe care UE le-a făcut pentru a proteja mediul înconjurător. După ce în ultimii 10-15 ani, UE și-a construit atâtea strategii verzi pentru a combate schimbările climatice, în 2025 slăbește lupta și amână angajamentele sale.
Noi taxe pentru cetățeni
Uniunea Europeană pregătește taxe vamale pentru coletele care vin din afara UE și au o valoare sub 150 de euro. Măsura ar putea intra în vigoare abia din 2028, pentru că trebuie înființat un nou hub de date UE. Cu această măsură, UE încearcă să le răspundă giganților din China, precum Schein și Temu, dar măsură e mai mult una de a colecta mai mulți bani direct de la cetățeni.
„Statele membre au nevoie de măsuri urgente: trebuie făcut ceva înainte de 2028 pentru că problema coletelor cu valoare mică este enormă”, a declarat ministra economiei din Danemarca.
România a introdus o astfel de taxă încă din luna august. Colectele din afara UE, cu valoarea sub 150 de euro, sunt taxate cu 25 de lei. Italia și Franța pregătesc și ele o astfel de măsură pentru 2026. Problema acestei taxe e că mărește prețul produselor, nu descurajează cumpărăturile din afara UE. Într-o Uniune care se confruntă deja cu creșterea prețurilor, noua taxă nu poate decât să-i înfurie pe cetățeni.
Extinderea UE: Muntenegru și Albania, aproape de aderare
Situația din Estul Europei rămâne foarte complicată, mai ales după scandalul de corupție din Ucraina. UE se concentrează pe țările din Balcanii de Vest, iar Muntenegru și Albania ar putea să se alăture Uniunii.
Raportul Comisiei Europene arată că Muntenegru înregistrează cele mai multe progrese, dintre țările care au statut de candidat. De asemenea, Albania face și ea pași importanți pentru a se alinia la cerințele din Uniunea Europeană. Dacă ritmul reformelor va continua să fie respectat, cele două state balcanice ar putea să încheie negocierile de aderare în 2026 sau 2027.
În Estul Europei, Comisia identifică mai multe probleme cu respectarea statului de drept și lupta anticorupție. Raportul Comisiei critică Ucraina pentru presiunea pe care a pus-o pe parchetele anticorupție și societatea civilă și îi cere să renunțe la aceste acțiuni. Recentul scandal de corupție de la Kiev, în care sunt implicați apropiații președintelui Zelenski, va cântări foarte mult pentru procesul lor de aderare.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
