Statul pare că se „îngrașă” din nou. Cum a evoluat numărul bugetarilor sub Cabinetul Bolojan

Sursa foto: bugetar.ro

După luni de restructurări și reduceri masive de personal, aparatul bugetar din România dă semne că își inversează direcția. Datele recente arată că, deși Guvernul condus de Ilie Bolojan a tăiat zeci de mii de posturi, începutul anului 2026 vine cu o creștere a numărului de angajați la stat, ridicând semne de întrebare asupra sustenabilității reformelor.

În doar o lună, statul a adăugat peste 1.500 de posturi, ajungând la un total de aproximativ 1,28 milioane de angajați în sectorul public, potrivit Adevărul.

Reduceri masive la începutul guvernării

Executivul a preluat puterea în iunie 2025 cu un aparat de stat considerat supradimensionat, de peste 1,3 milioane de posturi. Primele luni au fost marcate de tăieri consistente, cea mai drastică reducere având loc în august, când au dispărut peste 34.000 de funcții într-un timp foarte scurt.

Trendul descendent a continuat și în lunile următoare, iar până la finalul anului numărul total al posturilor a coborât sub 1,28 milioane. Per total, în primele șapte luni de mandat, guvernul a eliminat peste 23.000 de posturi, adică aproape 2% din totalul inițial.

Creșterea revine în 2026

După această perioadă de ajustări, începutul anului 2026 aduce însă o schimbare de direcție. Numărul angajaților din sistemul public a început din nou să crească, în special în administrația centrală.

Aici s-au înregistrat cele mai mari majorări, cu un avans de aproximativ 2.200 de posturi, în timp ce instituțiile finanțate integral de la bugetul de stat au angajat peste 2.100 de persoane într-o singură lună.

Această evoluție sugerează că procesul de restructurare nu este unul liniar și că presiunile administrative sau politice pot duce rapid la reextinderea aparatului bugetar.

Scăderi limitate în administrația locală

În contrast, administrația publică locală a înregistrat o ușoară scădere a numărului de posturi. Numărul angajaților a coborât la aproximativ 463.000, cu câteva sute de posturi mai puțin față de perioada anterioară.

Reduceri s-au înregistrat mai ales în autoritățile executive locale și în unele instituții de învățământ, însă acestea nu au fost suficiente pentru a compensa creșterile de la nivel central.

O reformă fragilă, pusă sub semnul întrebării

Deși bilanțul general al guvernării indică o scădere a numărului total de bugetari, evoluțiile recente arată că reforma aparatului de stat este departe de a fi stabilă.

După un val inițial de concedieri și restructurări, sistemul public pare să revină treptat la tendința de creștere, fenomen care a caracterizat și anii anteriori. În România, sectorul bugetar rămâne unul foarte extins, cu aproximativ 1,3 milioane de angajați, distribuiți între administrația centrală și cea locală.

Întrebări despre viitorul aparatului de stat

Reluarea creșterii numărului de posturi ridică semne de întrebare privind eficiența măsurilor de reformă și capacitatea statului de a menține un aparat administrativ suplu.

În lipsa unor politici coerente și constante, există riscul ca reducerile operate în ultimele luni să fie anulate treptat, iar statul să revină la dimensiunile inițiale, punând presiune suplimentară pe bugetul public.

Autor

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: