Uniunea Europeană
Țările membre sunt îngrijorate de efectele pe care schimbările climatice le vor avea asupra sănătății oamenilor și a sistemelor de sănătate, deși măsurile de combatere a creșterii temperaturilor se confruntă cu o reacție tot mai vehementă. Oamenii de știință estimează că, anul trecut, canicula din vară a provocat aproape 62.000 de decese în Europa, continentul care se încălzește cel mai rapid din lume.
Un grup de 18 state membre solicită acum Comisiei Europene și Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor să intensifice măsurile pentru a face față creșterii numărului de infecții și al altor efecte ale schimbărilor climatice asupra sănătății.
„Temperaturile mai ridicate, schimbările în modelele de precipitații (inclusiv inundațiile și seceta) și fenomenele meteorologice extreme au și vor avea din ce în ce mai mult un impact negativ asupra sănătății umane și, potențial, asupra furnizării de servicii de sănătate”, se arată într-un document susținut de Germania, Italia, Malta și altele și consultat de Financial Times.
BERLIN | KIEV
În urma recomandării de săptămâna trecută a Comisiei Europene de a deschide discuții oficiale de aderare cu Ucraina, Joachim Rukwied, președintele Asociației Fermierilor Germani (DBV), a avertizat asupra consecințelor acestei decizii asupra sectorului agricol.
Miercuri, 15 noiembrie, în cadrul unei conferințe de presă privind viitorul politicii agricole comune (PAC) a UE, acesta a declarat că aderarea „va duce la dispariția agriculturii familiale în Europa”. Acest lucru trebuie „să rămână pe fundalul tuturor discuțiilor politice”, a adăugat el. Rukwied a evidențiat sectorul agricol de mari dimensiuni al Ucrainei și faptul că ferma medie din această țară este de multe ori mai mare decât cea din UE. Admiterea ar însemna, prin urmare, „integrarea în UE a unui sector agricol cu structuri complet diferite, până la ferme de ordinul a câtorva sute de mii de hectare”, potrivit Euractiv.
VIENA
În pofida războiului de aproape doi ani purtat de Rusia împotriva Ucrainei, Austria continuă să primească mai mult de jumătate din livrările de gaze naturale de la Moscova, potrivit unor noi date. 60% din gazele naturale utilizate în Austria provin din Rusia, arată datele autorității de reglementare în domeniul energiei din această țară, E-Control. Această cifră a crescut la aproximativ 80% în luna septembrie, ajungând astfel la nivelul de dinainte de război.
Dependența continuă de gazul rusesc se datorează unui contract de furnizare existent între guvernul austriac și compania energetică rusă de stat, Gazprom. Nu este clar, arată The Local Austria dacă guvernul a încercat ieșirea din acest contract de la izbucnirea războiului.
MADRID
În Spania – cel mai mare producător de ulei de măsline din lume – supermarketurile sigilează sticlele de ulei de gătit, pe măsură ce prețurile cresc și furturile se intensifică.
Sticlele de un litru de ulei de măsline extravirgin se vând cu până la 14,5 euro în unele supermarketuri, ceea ce a inccus uleiul de măsline în categoria produselor pe care comercianții cu amănuntul le echipează cu ecusoane anti-furt, alături de băuturi spirtoase, produse cosmetice și electrocasnice. Prețul uleiului de măsline, de 8 euro pe litru acum, a crescut cu 150% în ultimii doi ani în Spania, deoarece seceta toridă din sudul țării a afectat recolta de măsline. Potrivit Reuters, bande organizate de infractori au început să fure uleiul pentru a-l revinde la suprapreț.
BUDAPESTA | KIEV
Prim-ministrul Ungariei a declarat sâmbătă că Ucraina este „la ani lumină” de aderarea la Uniunea Europeană, semnalând în continuare că guvernul său este posibil să reprezinte un obstacol în calea ambițiilor Kievului de a adera la blocul comunitar. Luând cuvântul la congresul bianual al partidului său naționalist Fidesz, premierul Viktor Orbán a declarat că el și guvernul său se vor „opune” discuțiilor programate pentru jumătatea lunii decembrie cu privire la invitația oficială adresată Ucrainei de a începe negocierile de aderare.
Admiterea unei noi țări necesită aprobarea unanimă a tuturor țărilor membre existente, ceea ce îi conferă lui Orbán un drept de veto puternic, potrivit AP.
SOFIA
Guvernul bulgar se îndoiește că va încasa taxele pe gaz de la Putin. Guvernul a decis să retragă din bugetul de stat 2024 veniturile estimate la 1,2 miliarde de euro din noua taxă pe transferul de gaz rusesc, deoarece majoritatea din guvernământ se îndoiește că banii pot fi obținuți, a declarat duminică ministrul de Finanțe, Asen Vasilev, conform Euractiv.
SARAJEVO | NATO
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat luni că Alianța este îngrijorată de retorica secesionistă din Bosnia, precum și de influența Rusiei în această țară, după luni de zile în care liderii sârbi au afirmat tot mai des că vor să se separe de organizație.
Bosnia a ieșit din războiul din 1992-1995 cu o structură federală care unește o republică dominată de sârbi cu o federație de croați și musulmani bosniaci. Liderul entității sârbe, Milorad Dodik, a afirmat din ce în ce mai des în ultimele luni că dorește o secesiune și aderarea la Serbia vecină, conform Reuters.
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News