UNIUNEA EUROPEANĂ
Conform estimărilor Eurostat, adulții din UE părăsesc casa părintească în medie la vârsta de 26 de ani. Cu toate acestea, vârsta variază semnificativ de la o națiune la alta. În Finlanda, Suedia și Danemarca, aceștia se mută de obicei până la vârsta de 21 de ani. În schimb, în Croația, Slovacia, Grecia, Spania, Bulgaria și Italia, acest lucru nu se întâmplă în mod normal înainte de vârsta de cel puțin 30 de ani. În ceea ce privește numărul total de tineri adulți care locuiesc încă cu părinții lor, proporțiile sunt deosebit de ridicate în Europa de Sud, arată datele OCDE.
În acest set de date, Italia prezintă cea mai mare proporție de persoane cu vârste cuprinse între 20 și 29 de ani care nu trăiesc independent, 80%, urmată de Grecia cu 78%, Spania cu 77% și Portugalia cu 76%. Țările nordice Norvegia, Finlanda, Suedia și Danemarca au cele mai mici rate, toate sub 20%. Pe lângă România, Italia are și cea mai mare rată de persoane cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani care nu sunt nici angajate, nici nu urmează studii sau cursuri de formare profesională din UE, conform Euronews.
ROMA
Poliția din Roma și din orașul Frosinone a arestat mai multe persoane – inclusiv un primar al Fratelli d’Italia – și a confiscat bunuri joi, în cadrul unei investigații majore privind o rețea infracțională acuzată că a obținut ilegal contracte publice pentru servicii de primire a migranților finanțate prin Planul UE de redresare și reziliență, scrie Euractiv.
Zece persoane au fost plasate în arest la domiciliu, iar trei au primit interdicția de a licita pentru contracte publice ca urmare a investigației cunoscute sub numele de „Lobby-ul bun”, condusă de Parchetul European din Roma. Printre persoanele reținute se numără primarul orașului Ceccano, Roberto Caligiore, membru al partidului Fratelli d’Italia al premierului Giorgia Meloni, precum și oameni de afaceri și funcționari din Frosinone și Napoli.
SOFIA
Bulgarii vor vota duminică în cadrul celei de-a șaptea serii de alegeri generale din ultimii trei ani, în timp ce țara se confruntă cu o instabilitate politică în creștere, care ar putea spori și mai mult popularitatea grupurilor pro-ruse și de extremă-dreapta. Din cele șase alegeri organizate din 2021 încoace, doar două au produs un guvern ales, însă ambele coaliții s-au prăbușit după ce au încercat să introducă reforme, să combată corupția și să reducă dependența de Rusia, conform The Associated Press.
Nu a existat un câștigător clar la ultimul scrutin, desfășurat în iunie, iar cele șapte grupuri alese în legislativul fragmentat nu au reușit să formeze o coaliție viabilă. Observatorii sugerează că următorul vot va produce același lucru și că șansele de ieșire imediată din impasul politic sunt reduse.
TBILISI
Georgienii vor vota sâmbătă în cadrul unor alegeri cruciale care ar putea determina dacă unul dintre cele mai pro-occidentale foste state sovietice va vira spre o cale mai autoritară, aliniată Rusiei.
În ultimele trei decenii, Georgia și-a menținut aspirațiile pro-occidentale ferme, sondajele arătând că până la 80% dintre locuitorii săi sunt în favoarea aderării la Uniunea Europeană. Cu toate acestea, în ultimii ani, guvernul, condus de partidul populist Visul Georgian, s-a îndepărtat tot mai mult de Occident în favoarea Rusiei, manifestând reticență în a condamna Moscova pentru invazia Ucrainei. Alegerile parlamentare sunt considerate de mulți drept cele mai importante de la independența față de Uniunea Sovietică din 1991, scrie The Guardian.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
