PE SCURT: În Franța, premierul Sébastien Lecornu se confruntă deja cu opoziția stângii față de planurile sale bugetare, punând în pericol stabilitatea guvernului Macron. În Germania, Lufthansa va reduce 4.000 de posturi până în 2030, mizând pe digitalizare și inteligență artificială, în timp ce Bosch a anunțat deja concedieri masive. La nivel european, Bruxelles caută modalități de a limita veto-ul Ungariei care blochează negocierile de aderare ale Ucrainei.
PARIS
Mandatul de trei săptămâni al prim-ministrului francez Sébastien Lecornu este deja pus la încercare, după ce propunerile sale privind proiectul de reducere a deficitului au fost respinse de Partidul Socialist, un bloc electoral cheie în parlamentul fără majoritate, precizează Financial Times.
Lecornu a respins mai multe cereri ale deputaților de stânga – printre care o nouă taxă pentru persoanele înstărite și suspendarea reformei pensiilor care ridica vârsta de pensionare la 64 de ani.
Drept urmare, Partidul Socialist a reacționat rapid, calificând poziția lui Lecornu drept „obstinată” și „nerezonabilă”.
BERLIN
Compania aeriană națională germană Lufthansa a confirmat informațiile potrivit cărora plănuiește să reducă 4.000 de posturi administrative până în 2030.
Compania a declarat că va utiliza inteligența artificială (IA) și digitalizarea în rândul companiilor aeriene membre, conform Deutsche Welle.
Anunțul vine la câteva zile după ce o altă companie germană importantă, gigantul industrial Bosch, a declarat că va reduce 13.000 de locuri de muncă, parțial prin utilizarea IA.
BUDAPESTA | UNIUNEA EUROPEANĂ
Uniunea Europeană analizează noi planuri de modificare a regulilor politicii de extindere, într-o nouă încercare de a ocoli veto-ul Ungariei asupra cererii de aderare a Ucrainei, scrie Euronews.
În prezent, fiecare etapă a procesului de aderare este supusă unanimității, orice stat membru putând bloca procesul prin veto.
De mai bine de un an, Ungaria împiedică Ucraina să deschidă prima serie de negocieri, care acoperă subiecte cheie precum democrația, drepturile omului, securitatea, sistemul judiciar și achizițiile publice.
Budapesta a invocat diverse motive pentru a-și justifica veto-ul, printre care continuarea războiului Rusiei, preocupările legate de securitatea energetică și agricultură și situația minorității maghiare din Ucraina. La începutul acestui an, prim-ministrul Viktor Orbán a lansat o consultare națională în rândul cetățenilor săi cu privire la această chestiune.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
