EUROPA
În ultimii ani, crizele imobiliare au devenit tot mai frecvente în Europa, afectând națiuni aflate în diferite stadii de bunăstare economică. In Portugalia, Turcia, chiar și in Luxemburg, oamenii au dificultăți in a găsi locuințe la prețuri accesibile.
În decurs de două generații, in Portugalia, rata tinerilor care iși permit o casă proprietate personală a scăzut cu 50%.
În același timp, valoarea chiriilor în Turcia a crescut atât de mult în ultimul an încât acest lucru a dus la acte de violență între proprietari și chiriași, soldate cu moartea a 11 oameni și rănirea altor 46, potrivit presei.
Chiriile au crescut în medie cu 121% în ultimul an, iar în orașele mari, precum Ankara și Istanbul, acestea au urcat cu până la 188%.
Locuitorii Luxemburgului pot fi clasificați ca fiind cei mai bogați din Uniunea Europeană, dar costul foarte ridicat al achiziționării sau închirierii unei locuințe în această țară a făcut ca traiul să fie aproape imposibil pentru unii.
Aici, chiriile au crescut cu 6,7% între iunie 2022 și iunie 2023, mult mai rapid decât rata inflației de 3,4% în această perioadă, relatează Euronews.
BERLIN
Duminică, în landurile germane Bavaria și Hesse, partidele din coaliția de centru-stânga a cancelarului Olaf Scholz au suferit o înfrângere dură, în condițiile în care problemele economice și temerile legate de migrație au impulsionat conservatorii din opoziție și extrema-dreaptă. La alegeri, partidul de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) a reușit să obțină cel mai bun rezultat din istorie, ajungând pe locul al doilea în ambele landuri.
Toate cele trei partide din coaliția federală a lui Scholz – social-democrații, verzii și liberalii – au avut rezultate mai slabe decât în urmă cu cinci ani în landurile care, împreună, reprezintă aproximativ un sfert din populația Germaniei, relatează Reuters.
PARIS
Fostul președinte francez Nicolas Sarkozy a fost inculpat vineri în cadrul unei anchete privind o posibilă manipulare de martori, adăugându-se astfel la lunga sa listă de probleme juridice, inclusiv privind finanțarea ilegală a campaniei electorale. Cazul împotriva lui Sarkozy, încă o figură influentă în politica conservatoare franceză, este legat de acuzațiile potrivit cărora ar fi luat bani de la defunctul dictator libian Moamer Kadhafi pentru a finanța una dintre campaniile sale electorale, pentru care urmează să fie judecat în 2025, conform France 24.
ROMA
Guvernatorul demisionar al băncii centrale a Italiei a îndemnat guvernul premierului Giorgia Meloni să calmeze temerile investitorilor cu privire la datoriile țării prin reducerea deficitului fiscal și prin abordarea reformelor necesare pentru a stimula creșterea economică. Ignazio Visco, care se retrage la sfârșitul acestei luni, după 12 ani la conducerea Băncii Italiei, a declarat pentru Financial Times că recenta creștere a costurilor de împrumut ale Romei arată că investitorii se „asigură” împotriva unor eventuale colapsuri cauzate de perspectivele slabe de creștere pe termen lung și de datoriile mari.
MADRID
Zeci de mii de persoane au mărșăluit duminică prin Barcelona pentru a protesta împotriva unui potențial acord de amnistie pe care socialiștii spanioli trebuie să îl încheie în legătură cu încercarea separatistă din Catalonia din 2017, dacă doresc să formeze un guvern.
Protestul, organizat de organizația anti-separatism Societat Civil Catalana, a avut loc la cinci zile după ce premierul socialist în exercițiu al Spaniei a fost desemnat să caute sprijinul altor partide politice pentru un nou mandat. Pedro Sanchez are nevoie de sprijinul partidelor separatiste catalane Junts și Esquerra Republicana de Catalunya, care doresc o amnistie nepopulară în schimbul voturilor din parlament, precizează Reuters.
ATENA
Turiștii care vizitează Acropole în acest sezon pot asista la rezolvarea uneia dintre cele mai aprinse dezbateri din lume privind patrimoniul cultural. Tot ce le trebuie este un smartphone. Vizitatorii pot acum să facă zoom în jurul sitului antic grecesc, cu ajutorul unei imagini digitale care ilustrează modul în care acesta arăta în trecut. Imaginea include o colecție de sculpturi din marmură scoase din Partenon în urmă cu mai bine de 200 de ani și expuse la British Museum în Londra. Grecia a cerut ca acestea să fie returnate.
Deocamdată însă, o aplicație susținută de Ministerul grec al Culturii permite vizitatorilor să-și îndrepte telefoanele către templul Partenonului, pentru a vedea sculpturile găzduite la Londra așa cum arătau acum 2.500 de ani, potrivit arheologilor. Sursa: AP.
HELSINKI | TALINN
Finlanda și Estonia au anunțat duminică faptul că gazoductul submarin Balticconnector, care leagă cele două țări prin Marea Baltică, a fost scos temporar din funcțiune din cauza unei presupuse scurgeri. Gasgrid Finland și Elering, operatorii sistemelor de gaze din Finlanda și Estonia, au declarat că au observat o scădere neobișnuită a presiunii în conductă cu puțin timp înainte de ora 2:00 duminică dimineața, după care au oprit fluxul de gaze. Dacă se va dovedi că scăderea de presiune detectată se datorează unei scurgeri care a provocat daune la conductă, lucrările de reparații ar putea dura „cel puțin câteva luni”, în funcție de natura daunelor, potrivit Gasgrid Finland, conform AP.
VARȘOVIA
Polonezii vor vota în această săptămână în cadrul alegerilor parlamentare, după o campanie care a devenit în primul rând o confruntare între cele două partide principale – partidul național-conservator de guvernământ Lege și Justiție (PiS) și Platforma Civică (PO), de centru – și liderii lor, Jarosław Kaczyński și Donald Tusk.
Conform sondajelor actuale, cei doi ar urma să obțină aproximativ două treimi din totalul voturilor, PiS conducând cu aproximativ 34%, iar Coaliția Civică (KO) – o grupare dominată de PO – cu aproximativ 29%, conform Notes from Poland.
MOSCOVA
Un diplomat rus de rang înalt a declarat că Moscova va revoca ratificarea Tratatului de interzicere totală a testelor nucleare (CTBT), într-o acțiune denunțată de Washington ca fiind o punere în pericol a „normelor globale” împotriva testelor nucleare.
Mihail Ulianov, reprezentantul Rusiei la agențiile nucleare internaționale de la Viena, a vorbit după ce Vladimir Putin a sugerat că Moscova ar putea relua testele pentru prima dată în 33 de ani, semnalând o nouă deteriorare a relațiilor dintre cele două mari puteri nucleare ale lumii, conform The Guardian.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
