Un Raport Consilium Policy Advisors Group (CPAG) arată că România are simultan cel mai mic procent de studenți care lucrează în timpul studiilor și cea mai mare rată de tineri NEET (tineri care nu sunt nici în sistemul de educație, nici în câmpul muncii) din Uniunea Europeană (15–29 de ani). Doar 1,2% dintre tinerii aflați în educație au și o activitate pe piața muncii, față de o medie europeană de 11,6% și peste 30% în state nordice precum Olanda sau Danemarca. În același timp, 19,4% dintre tinerii români nu sunt nici la școală, nici angajați, nici în formare profesională – aproape dublu față de media UE de 11%, arată Informat.ro.
Analiza se bazează pe microdatele sondajului european al forței de muncă (EU‑LFS) actualizate în decembrie 2025, care permit descrierea fină a statutului educațional și ocupațional al tinerilor în toate statele UE. Două indicatori sintetici sunt centrali: SELRATIO, care măsoară ponderea tinerilor care îmbină educația formală cu munca, și UNEMPRATIO, rata șomajului în rândul tinerilor.
Un sistem segmentat: „școală acum, muncă mai târziu”
Raportul descrie o separare aproape completă între școală și muncă în România: 97% dintre tinerii aflați în educație formală nu participă deloc la piața muncii, față de 71,4% în medie în UE. Prin comparație, în Olanda 74,3% dintre studenți au un loc de muncă pe lângă studii, iar în Danemarca peste jumătate sunt angajați. România se regăsește în „Grupul 5” european, un model intermediar, dar se situează la extrema inferioară: doar 8% dintre tinerii șomeri și 1% dintre cei inactivi reușesc să treacă în fiecare trimestru către un loc de muncă, cele mai mici rate de tranziție din acest grup.
Această „tranziție secvențială” – întâi școala, apoi, eventual, munca – înseamnă că majoritatea românilor ajung la finalul studiilor fără experiență profesională și cu dificultăți suplimentare în a-și găsi un prim job. Autorii vorbesc despre un „gap de tranziție” structural, care reduce acumularea de capital uman, limitează competențele practice și împinge tinerii spre șomaj, inactivitate sau emigrație.
Cine sunt tinerii NEET: mai ales femei, mai ales la sat
Portretul NEET este clar: 63% dintre acești tineri sunt femei, iar diferența de gen este una dintre cele mai mari din Europa. Rata NEET în rândul femeilor ajunge la 25,2%, față de 14% la bărbați, ceea ce înseamnă un ecart de 11,2 puncte procentuale, comparativ cu un decalaj mediu de doar 2,1 puncte în UE. În termeni absoluți, aproximativ 588.000 de tineri români între 15 și 29 de ani sunt în afara oricărui parcurs educațional sau profesional, dintre care 371.000 sunt femei.
Profilul educațional este îngrijorător: 24% dintre NEET nu au terminat liceul, dublu față de media OCDE de 13%. În cazul femeilor cu educație redusă, rata NEET a crescut de la 28,8% în 2016 la 44,1% în 2024, în sens invers față de tendința europeană. Abandonul școlar timpuriu apare ca principal factor „upstream” al fenomenului, la care se adaugă scăderea ratei de absolvire a studiilor superioare în rândul tinerilor adulți (de la 26% la 23% între 2019 și 2024).
Dimensiunea teritorială adâncește ruptura. În marile orașe, România converge cu media UE, ba chiar stă mai bine în rândul bărbaților: rata NEET a tinerilor de sex masculin este de 4,5%, sub media urbană europeană de 9,7%, iar la femei diferențele sunt minime (10,4% vs 10,6%). În orașele mici și suburbii, rata NEET la femei urcă la 28,5% (față de 12,8% în UE), iar în rural atinge 34,8%, de 2,5 ori media europeană pentru femeile de la sat (14,2%). Sud‑Estul și Centrul sunt regiunile cu cele mai ridicate rate NEET feminine, 37,7%, respectiv 32,7%, cu decalaje de gen de peste 15 puncte procentuale.
Citește mai mult AICI.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
