Deși anumite reglementări privind internetul — atunci când sunt aplicate corect și cu prudență — pot contribui la combaterea discursurilor de ură, la protejarea grupurilor vulnerabile și la prevenirea răspândirii dezinformării periculoase, din păcate, multe țări duc cenzura la extrem.
Utilizatorii de internet din țările cu restricții severe trăiesc cu o libertate redusă sau chiar fără libertate pe internet, ceea ce are implicații enorme asupra drepturilor utilizatorilor, libertății de exprimare, educației și inovării. Unii cetățeni se confruntă chiar cu pedepse severe din partea cenzurii guvernamentale, inclusiv arestarea sau închisoarea, doar pentru că și-au exprimat o opinie online.
Această hartă clasifică 171 de țări în funcție de gradul de libertate cu care oamenii pot accesa internetul. Datele provin dintr-un indice al libertății pe internet realizat de Cloudwards în 2026, care evaluează politicile naționale în patru domenii: descărcarea de fișiere prin torrent, disponibilitatea serviciilor VPN, conținutul pentru adulți și libertatea de exprimare politică și civică.
Deși nicio țară nu a obținut un scor perfect de 100%, un grup de 11 state a obținut un scor de 92 în ceea ce privește libertatea pe internet, cetățenii acestora confruntându-se cu cele mai puține restricții online. Aceste țări — printre care Belgia, Costa Rica, Timorul de Est și Noua Zeelandă — sunt răspândite pe patru continente.
Coreea de Nord, unde doar cetățenii cei mai de încredere ai regimului pot accesa internetul global, a obținut un scor de 0 în ceea ce privește libertatea pe internet. Rusia, Pakistanul, Iranul și China au obținut fiecare doar 4 puncte. Țările aflate la sau aproape de sfârșitul listei (cu un scor de 20 sau mai puțin) sunt distribuite pe trei continente: Asia, Africa și Europa. De exemplu, cu scoruri privind libertatea internetului cuprinse între 12 și 20 în clasamentul nostru, India, Myanmar, Turkmenistan și Bangladesh se confruntă, de asemenea, cu o cenzură semnificativă a internetului.
Unde se clasează România
România a obținut un scor de 64 și se clasează la mijloc, la fel ca Serbia, Franța, Germania, Statele Unite, Africa de Sud, Japonia, Australia. Marea Britanie și Coreea de Sud, cu scoruri de 52 și, respectiv, 32, se află în urma acestora. Scorul Marii Britanii a fost puternic influențat de legislația recentă privind conținutul pentru adulți.
În Europa, țările cu cel mai liber internet sunt în ordine: Finlanda, Islanda, Norvegia, Belgia, Danemarca, Slovacia și Liechtenstein, acestea fiind și Top 11 la nivel global. Aceleași șapte țări europene se află, de asemenea, pe primele locuri sau aproape de acestea în clasamentul „Freedom in the World” realizat de Freedom House. Acest lucru înseamnă că au obținut scoruri ridicate în domenii precum libertatea individuală, libertatea de exprimare și libertățile politice și civile.
Gradele doi și trei de libertate ale clasamentului sunt ocupate de țări care au obținut un scor de 80 sau 84. Majoritatea țărilor din această categorie sunt europene, printre care Suedia, Elveția, Irlanda, Polonia și altele, dar și America de Nord se regăsește aici.
Șapte țări din America de Nord și Centrală — Belize, Canada, Republica Dominicană, Haiti, Jamaica, Panama și Trinidad și Tobago — au obținut un scor de 80 sau mai mult, la fel ca câte trei țări din America de Sud și Africa.
De remarcat faptul că mai multe țări europene — printre care Austria, Andorra, Croația, Grecia, Kosovo, Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, Polonia și Slovenia — au fost catalogate ca având „restricții” în ceea ce privește exprimarea politică și civică online.
Citește mai mult AICI.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
