Uniunea Europeană (UE) traversează o nouă criză a gazului, care imediat s-a resimțit pe burse, unde prețul a trecut de 50 de euro/MWh și dă semne că ar putea să mai crească. Prețul gazului nu mai ajunsese la aceste cote din octombrie 2023, iar această creșterea de pe burse va afecta toate statele membre, după ce piața a fost liberalizată.
Începutul de 2025 se anunță dificil pentru statele UE, după ce Ucraina a oprit transportul de gaz din Rusia către Europa. Gazprom a închis gazoductul care traversa Ucraina pentru a livra în UE, în lipsa unui acord între UE, Ucraina și Rusia.
Victoria unora, înfrângerea altora
Volodomir Zelenski, președintele Ucrainei, consideră că oprirea livrărilor de gaze din Rusia către UE, prin Ucraina, este una dintre cele mai mari victorii împotriva Moscovei.
„Când Putin a obținut puterea în Rusia în urmă cu mai bine de 25 de ani, pomparea anuală de gaz prin Ucraina către Europa era de peste 130 de miliarde de metri cubi. În prezent, tranzitul de gaz rusesc este egal cu zero. Aceasta este una dintre cele mai mari înfrângeri ale Moscovei”, a declarat Zelenski.
Totuși, încetarea acestui acord aduce și o pierdere pentru Ucraina, deoarece Kievul era plătit de Rusia și UE pentru tranzitul gazului. UE pierde 15 miliarde de mc3 de gaz/an, dar inclusiv Ucraina beneficia de gaz ieftin din Rusia. În 2024, 85% din gazul folosit de Ucraina provenea din Rusia, potrivit directorului general al operatorului de transport de gaz din Ucraina. Pentru că accepta transportul din Rusia către UE, Ucraina câștiga aproape 1 miliard de dolari pe an din taxele de tranzit. Chiar dacă pare puțin, în realitate este foarte mult pentru o economie distrusă de război. În același timp, Rusia va pierde circa 5 miliarde de dolari dacă nu va mai vinde gaz către UE prin Ucraina.
Kievul a anunțat că nu mai acceptă transportul de gaz către UE, însă nu a precizat dacă și Ucraina va înceta să mai cumpere din Rusia. Ținând cont că 85% din gazul folosit de ucraineni provine din Rusia, iar rușii au bombardat numeroase centrale electrice, este aproape imposibil pentru Kiev să renunțe la gazul rușilor.
Prima țară UE care a reacționat la decizia Ucrainei de a opri transportul de gaz din Rusia a fost Slovacia, care a amenințat cu sancțiuni. Robert Fico, premierul Slovaciei, a declarat că va bloca ajutoarele economice pentru Ucraina, dacă Kievul nu reia transportul de gaz. De asemenea, Slovacia este pregătită să oprească exportul de energie electrică în Ucraina, pentru a-i sancționa direct pe politicienii de la Kiev.
Dar decizia Ucrainei afectează imediat inclusiv Ungaria și Austria, care primeau gaz din Rusia prin gazoductul din Ucraina. Toate cele trei țări UE – Ungaria, Slovacia și Austria – sunt interesate de gazul rusesc și au intensificat achizițiile din Rusia. În 2023, Ungaria a semnat un nou acord cu Gazprom pentru a cumpăra gaz rusesc prin gazoductul TurkStream (singurul gazoduct care mai transportă gaz rusesc către UE).
Cât gaz rusesc a cumpărat UE în perioada 2021-2024
În februarie 2022, la începutul conflictului Ucraina-Rusia, UE adopta o măsură dură și anunța că voia să oprească importurile de gaz din Rusia. Declarația s-a dovedit imediat ruptă de realitate, iar după 3 ani de conflict s-a văzut că multe state membre au continuat să cumpere din Rusia.
Pe lângă Austria, Ungaria și Slovacia au mai fost și Franța, Olanda, Spania și Belgia care au cumpărat gaz natural lichefiat (LNG) rusesc. Statisticile arată că transportul de gaz LNG a crescut din 2021 și până în prezent, dar a scăzut foarte mult cel natural transportat prin diferitele gazoducte.
În februarie și martie 2022, statele UE au plătit cel mai mult pentru gazul natural din Rusia, 10 miliarde de euro în doar 2 luni. În acea perioadă au cumpărat foarte mult pentru a-și face rezerve, existând teama că Rusia ar fi oprit livrările. Ulterior, valoarea importurilor s-a menținut la nivelul din 2021. Spre exemplu, graficul de mai jos arată că în decembrie 2023 statele UE au plătit 1,5 miliarde de euro pentru gazul natural din Rusia, cât plătiseră în ianuarie 2021.
În schimb, UE a redus foarte mult importul de petrol din Rusia. Dacă în ianuarie 2021 statele UE plăteau 5,5 miliarde de euro pentru petrol din Rusia, în decembrie 2023 au plătit doar 900 de milioane de euro. Cele mai mari importuri au fost în ianuarie-aprilie 2022, când statele UE au plătit aproape 10 miliarde de euro pe lună pentru petrol din Rusia.
Trump amenință UE cu noi taxe dacă nu cumpără mai mult petrol și gaze din SUA
Statele UE au reușit să-și asigure necesarul de gaz în ultimii 3 ani, însă la prețuri tot mai mari. Criza prețurilor la gaze și energie electrică din 2022 și 2023 a lovit dur atât companiile, cât și consumatorii casnici, încât guvernele au fost nevoite să intervină cu măsuri de compensare sau reducere a taxelor pentru a ține facturile sub control.
Marele beneficiar al crizei gazului din UE au fost Statele Unite ale Americii, care aproape și-au triplat exporturile de gaz LNG către Europa, după cum o arată graficul de mai jos.
Donald Trump a amenințat deja UE cu un război al taxelor, dacă statele europene nu vor cumpăra mai mult gaz și petrol din SUA.
„Am spus Uniunii Europene că trebuie să compenseze uriașul lor deficit cu SUA prin achiziția pe scară largă de petrol și gaz. Altfel vor fi taxe pe termen nelimitat”, a scris Trump pe platforma Truth.
Deficitul la care se referă Trump este cel comercial. UE vinde în SUA mai mult decât cumpără, dar în multe domenii cele două sunt separate de standarde privind calitatea produselor sau materialelor.
Astfel, decizia Ucrainei de a oprit transportul de gaz rusesc către UE nu poate fi decât motiv de bucurie pentru Donald Trump. După ce își va începe al doilea mandat, Trump poate descoperi că are un bun prieten în Zelenski. De asemenea, Zelenski chiar a precizat că își dorește ca SUA să crească livrările de gaz LNG către Europa.
Ce urmează după decizia Ucrainei
Cel mai afectat stat UE este Slovacia, urmată de Ungaria. Chiar dacă Budapesta s-a reorientat deja spre alte gazoducte, acesta ar vrea să le mențină deschise și pe cele din Ucraina.
Prima soluție ar fi ca gazul rusesc să fie înlocuit cu gaz LNG de la alte țări, probabil SUA. Problema este că LNG-ul poate fi livrat doar în țări care au porturi la mare sau ocean, iar Slovacia, Ungaria și Austria nu beneficiază de acestea, deci ar fi dependente de alte state precum Grecia, Polonia sau Italia.
A doua soluție ar putea fi aceea de a înlocui gazul din Rusia cu gaz din rezervele altor țări. Cehia sau Polonia ar putea să ajute țările din Centrul Europei, însă cu un preț mai mare decis de o bursă în creștere.
Al treilea scenariu este cel al unui nou acord între Ucraina, UE și Rusia. Ucraina ar putea obține mai mulți bani de pe urma transportului de gaz, iar statele UE vor plăti mai mult, ceea ce ar duce la o creștere a facturilor.
Dacă Ucraina a decis să nu mai permită transportul gazului rusesc își asumă și un risc militar. Sistemul său de gaz poate fi acum ținta atacurilor militare, așa cum Rusia a lovit de mai multe ori sistemul energetic ucrainean. Până în 2025, Rusia nu a atacat sistemul de gaz din Ucraina pentru că avea de câștigat multe miliarde de euro, dar decizia Ucrainei poate schimba inclusiv strategia de război.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
