Ultimii din Europa: Doi din zece tineri români nici nu studiază nici nu muncesc

Analiza datelor Eurostat privind participarea tinerilor din România la educație și pe piața muncii relevă o situație îngrijorătoare. Având cea mai mică rată de participare simultană a studenților la educație și pe piața muncii din UE (1,19%) și cea mai mare rată NEET (19,4%), România se confruntă cu o criză structurală a tranziției tinerilor de la educație la muncă, concluzionează un amplu studiu comparativ denumit ” Tranziția tinerilor români între sistemul educațional și piața muncii” și realizat de specialiștii Consilium Policy Advisors Group (CPAG).

Analiza relevă o separare rigidă în România între ciclul educațional și experiența pe piața muncii: 97% dintre tinerii din sistemul de învățământ formal nu participă la piața muncii, comparativ cu media UE de 71,4%.

Concluzii care dau fiori. Nu avem viitor pe piața muncii

• România înregistrează cea mai mică rată de participare simultană a studenților la educație și pe piața muncii din UE (1,2%), față de o medie UE de 11,6% și rate care depășesc 30% în Olanda și Islanda — plasând-o într-o categorie structural distinctă de toate celelalte state membre.
• 97% dintre tinerii români din învățământul formal sunt inactivi din punct de vedere economic, comparativ cu media UE de 71,4% — reflectând bariere instituționale și de reglementare profunde care împiedică studenții să combine studiile cu munca.
• România are cea mai mare rată NEET din UE, de 19,4%, afectând aproximativ 588.000 de tineri cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani și aproape dublu față de media UE de 11%.
• Tinerele femei sunt afectate în mod disproporționat, reprezentând 63% din totalul NEET-urilor. Diferența de gen de 11,2 puncte procentuale este de peste cinci ori mai mare decât media UE și s-a adâncit din 2016, determinată în mare parte de responsabilitățile de îngrijire și dezavantajele structurale din zonele rurale. • Forma dominantă a statutului NEET în România este inactivitatea economică, nu șomajul activ: aproximativ 14 puncte procentuale sunt inactivi, doar 5,4 puncte procentuale fiind în căutare activă de locuri de muncă – indicând o descurajare profundă, mai degrabă decât o simplă lipsă de locuri de muncă disponibile.
• Reintrarea pe piața muncii este împiedicată structural: doar 1% dintre tinerii inactivi și 8% dintre tinerii șomeri trec la un loc de muncă în fiecare trimestru – cele mai scăzute rate din UE și suficiente pentru ca ieșirea timpurie de pe piața muncii să se autoperpetueze.
• Părăsirea timpurie a școlii este principalul factor determinant în amonte al riscului NEET: 24% dintre tinerii adulți nu au calificări secundare superioare, aproape dublu față de media OCDE, iar rata de absolvire a învățământului terțiar a scăzut între 2019 și 2024 – una dintre puținele astfel de regresii înregistrate în țările OCDE. În rândul tinerelor cu cel mult învățământ secundar inferior, rata NEET a crescut de la 28,8% în 2016 la 44,1% în 2024, contrar tendinței UE, unde rata echivalentă a scăzut de la 18,1% la 13,9%.
• Nemulțumirea salarială este principalul obstacol autodeclarat în calea ocupării forței de muncă: 44% dintre tineri menționează salariile mici drept principalul obstacol, iar doar 27,5% dintre tinerii angajați consideră că remunerația lor este adecvată în raport cu costul vieții.
• Emigrația agravează problema NEET într-un ciclu auto-întăritor: 66% dintre tineri exprimă atitudini orientate spre emigrare, 28% intenționează să plece în termen de 12 luni, iar cei mai predispuși să plece sunt aceleași grupuri deja cele mai vulnerabile – tinerii sub 25 de ani, locuitorii din mediul rural și cei cu un nivel scăzut de educație.
• Riscul NEET este puternic diferențiat în funcție de geografie: România converge cu mediile UE doar în orașele mari, unde rata bărbaților (4,5%) este de fapt sub media urbană a UE. În orașe, suburbii și zone rurale, decalajul se adâncește substanțial — femeile din mediul rural înregistrează o rată NEET de 34,8%, de 2,5 ori mai mare decât media femeilor din mediul rural din UE de 14,2%, cu un decalaj de gen care a rămas aproape de 15 puncte procentuale din 2016.
• Disparitățile regionale agravează imaginea națională: București-Ilfov înregistrează cele mai mici rate (bărbați 6,4%, femei 12,4% în 2024), confirmând convergența urbană, în timp ce Sud-Est și Centru înregistrează rate NEET pentru femei de 37,7% și, respectiv, 32,7% — printre cele mai mari din țară și încă în creștere. Ratele aparent mai mici din Nord-Est, coroborate de cel mai mare decalaj național între populația rezidentă și cea cu domiciliul, sugerează că tinerii migrează în afara țării, în loc să găsească o îmbunătățire reală a pieței muncii.